1. [MDA2] deabă sf vz debă
2. [Scriban] deábă V. dibă.
3. [MDA2] dabă sf vz debă
4. [MDA2] debă sf [At: DOSOFTEI, V. S. 136/22 / V: (înv) dabă, dibă,[1] (reg) deabă / E: rs диба] (Îrg) Instrument de tortură asemănător unui jug.
5. [CADE] ‡ DIBĂ (pl. -be) sf. Instrument de tortură pentru încătușat criminalii (🖼 1810) [vsl. d y b a].
6. [Scriban] débă V. dibă.
7. [Scriban] díbă f., pl. e și ĭ (vsl. dyba, rut. dibi, a.î. V. dubă). Butuc, tumurug, obezĭ, falangă, aparat de lemn de ținut un vinovat prins de gît, de mînĭ orĭ picĭoare. – Și deabă și debă, pl. debĭ (rev. I. Cgr. 6, 353 și 354, și CL. 1924, 197).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL