1. [DEX '09] DANGĂT, dangăte, s. n. Sunetul prelung al clopotului; bangăt. – Dang + suf. -ăt.
2. [MDA2] dangăt sn [At: VLAHUȚĂ, S. A. III, 232 / Pl: ~e / E: dang + -ăt] Sunet prelung de clopot Si: dăngănit, (rar) bangăt.
3. [CADE] DANGĂT (pl. -ăte) sn. Sunetul prelung al clopotului: ~ul clopotului răsună rar, înduioșat, în fioroasa împărație a nopții (VLAH.) [dang!].
4. [DLRLC] DANGĂT, dangăte, s. n. Sunetul prelung al clopotului. În satul părăsit, prinse a bate clopotul, lung – și codrul, către care mergea, se umplu de dangăte. CAMILAR, N. I 236. Un nor mare de praf se apropie de sat și un dangăt metalic neîntrerupt. BOGZA, C. O. 395. Roțile de oțel [ale trenului] bocăneau surd, ca ecoul unui dangăt de clopot depărtat. REBREANU, R. I 275.
5. [Șăineanu, ed. VI] dangăt n. sunetul vibrator al clopotului.
6. [Scriban] dángăt n., pl. e (d. dang). Sunet rar și prelung de clopot mare.
7. [CADE] DĂNGĂNIT sbst. = DANGĂT: un singur clopot, al cărui ~ dulce... îmi sună și acum în urechi (CRG.) [dăngani].
8. [DOOM 3] dangăt s. n., pl. dangăte
9. [DOOM 2] dangăt s. n., pl. dangăte
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL