Definiție și ce înseamnă dandana

1. [DEX '09] DANDANA, dandanale, s. f. (Fam.) 1. Întâmplare neplăcută; belea, bucluc, încurcătură. 2. Zgomot mare, tărăboi; petrecere gălăgioasă. ◊ (Înv.) Clopot de dandana = clopot de alarmă. – Din tc. tantana.

2. [MDA2] dandana sf [At: GHICA, S. 33 / V: (înv) ~nana, (reg) ~ngada, ~nga~, dănănă / Pl: ~le / E: tc tantana] 1 (Înv) Zarvă. 2 (Înv; pex) Petrecere zgomotoasă Si: tămbălău. 3 (Înv; îs) Clopot de ~ Clopot de alarmă. 4 (Fam) Bucluc. 5 (Pfm; îe) A da de (sau peste) o ~ A avea o neplăcere. 6 (Pfm: îae) A se afla într-o situație critică și neașteptată. 7 (Imp) Pagubă. 8 (Reg) Minunăție.

3. [CADE] DANDANA (pl. -nale) sf. 1 Alarmă, sgomot de clopote: Pun clopotele ’n mișcare și fac mare ~ (ALECS.); se auzea sunetul clopotului de ~ (NEGR.) ¶ 2 F Sgomot mare, gălagie, tămbălău, tărăboiu: pe atunci nunta era ~ mare (NEGR.) ¶ 3 Belea, bocluc, daravere, încurcătură: mai pune banii islazului, mai dijma... și cîte dandanale toate (JIP.) [blg. < tc. tantana].

4. [DLRLC] DANDANA, dandanale, s. f. 1. Zgomot mare, zarvă, tărăboi, larmă; petrecere gălăgioasă. În casa învățătorului... dandanaua ține pînă la ziuă. STANCU, D. 422. Nunta era dandana mare. GHICA, S. 33. Pun clopotele-n mișcare Și fac mare dandana. ALECSANDRI, T. 904. ◊ (Învechit) Clopotul de dandana = clopotul de alarmă (care anunța o răscoală. o bătălie etc.). Se aude în culise clopotul de dandana și se văd viind prin munți mulțime de romîni înarmați. ALECSANDRI, T. II 12. Uneori cînd poporul se simțea asuprit și jignit în drepturile sale, se auzea sunetul clopotului de dandana. Atunci mahalalele își vărsa gloata peste oraș. NEGRUZZI, S. I 284. 2. Întîmplare plină de încurcături neplăcute; belea, bucluc. După o lună de zile, altă dandana... Îl văz pe Miai pe pătulul socrului, cu securea în mînă, izbea de lătrau cîinii pînă la capul satului. PREDA, Î. 116. De la el să fi auzit dandanale de mahala și de alegeri. M. I. CARAGIALE, C. 59. Și tu totuși ai crezut, grăi pomojnicul, căci altfel nu intrai în dandanaua asta. SLAVICI, O. I 390.

5. [Șăineanu, ed. VI] dandanà f. 1. (termen militar) alarmă, tumult: se auzia sunetul clopotului de dandana NEGR.; 2. tămbălău, tărăboiu: pe atunci nunta era dandana mare GHICA; 3. belea, boroboață: să umble în dandanale, judecăți PANN. [Turc. TANTANÁ, sbârnăit, sunet de instrumente].

6. [Scriban] dandaná f. (turc. tantana, fast, pompă, paradă, solemnitate). Vechĭ. Tumult, alarmă: clopot de dandana. Azĭ. Fam. Tărăboĭ, tămbălăŭ, afacere încurcată și zgomotoasă: mutarea e curată dandana. A da de dandana, a da de belea, a da peste o mare încurcătură.

7. [MDA2] danana sf vz dandana

8. [MDA2] dangada sf vz dandana

9. [MDA2] dangana sf vz dandana

10. [MDA2] dănăna sf vz dandana

11. [DOOM 3] dandana (fam.) s. f., art. dandanaua, g.-d. art. dandanalei; pl. dandanale

12. [DOOM 2] dandana (fam.) s. f., art. dandanaua, g.-d. art. dandanalei; pl. dandanale, art. dandanalele

13. [DER] dandana (dandanale), s. f. – 1. Larmă, zarvă, tămbălău. – 2. Inconvenient, necaz. – Mr. dăndănă. Tc. tantana „strălucit, fastuos” (Roesler 591; Șeineanu, II, 154; Iordan, BF, VII, 229), cf. bg. dandana. REW 2469 dă acest cuvînt la rădăcina expresivă dand.

14. [Argou] dandana, dandanale s. f. 1. întâmplare neplăcută; bucluc, încurcătură 2. zgomot mare, tărăboi 3. petrecere zgomotoasă

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro