1. [MDA2] dahie sf vz dafie1
2. [Scriban] dáhie f. (din didahie, saŭ sb. dávija, bg. daviĭa, proces, care vine d. turc. davá. V. dava). Mold. sud. Rar. A spune dahiĭ (saŭ dăhiĭ), a vorbi în dodiĭ, a bîiguĭ, a aĭura. Vest. (dáfie). Znoavă, anecdotă.
3. [DEX '09] DAFIE, dafii, s. f. (Reg.) Snoavă. – Din sb. davija.
4. [MDA2] dachiu, ~ie a vz dahiu
5. [MDA2] dafie1 sf [At: JAHRESBER. VIII, 314 / V: (reg) dahie, dăhie / Pl: ~ii / E: srb davija] (Reg) 1 Snoavă. 2 (Îe) A spune dahii (sau dăhii) A spune lucruri fără importanță. 3 (Îal) A vorbi în dodii. 4 (Îal) A bâigui.
6. [MDA2] dahiu, ~ie a [At: DDRF / V: dachiu / Pl: ~ii / E: tc dâhi] (Mun; trm) Șiret.
7. [MDA2] dăhie sf vz dafie1
8. [CADE] DAFIE sf. Olten. Snoavă, anecdotă [srb. davija].
9. [DEX '98] DAFIE, dafii, s. f. (Reg.) Snoavă. – Din scr. davija.
10. [Șăineanu, ed. VI] dafie f. snoavă (în Muscel). [= dahie, lit. (poveste) isteată].
11. [Șăineanu, ed. VI] dahiu a. șiret, viclean. [Turc. DAHI].
12. [Scriban] dáfie V. dahie.
13. [Scriban] dahíŭ, -íe adj. (turc. [d. ar.] dahi). Munt. Rr. azĭ. Șiret, rafinat.
14. [DOOM 3] dafie (reg.) (desp. -fi-e) s. f., art. dafia (desp. -fi-a), g.-d. art. dafiei; pl. dafii, art. dafiile (desp. -fi-i-)
15. [DOOM 2] dafie (reg.) (-fi-e) s. f., art. dafia (-fi-a), g.-d. art. dafiei; pl. dafii, art. dafiile (-fi-i-)
16. [DER] dahiu (-ie), adj. – Isteț, șiret, ager. – Mr. daiu. Tc. (arab.) dahi (Șeineanu, II, 152; Scriban), cf. ngr. νταγής, alb. dai. – Der. dahie (var. dafie), s. f. (moft, fleac), pentru a cărui der. cf. năzdrăvan › năzdrăvănie (după Scriban, de la didahie, sau din sb. davija „ceartă”).
17. [DAR] dafie, dăfii, s.f. (reg.) 1. ispravă. 2. snoavă.
18. [DAR] dahiu, -ie, dahii, adj. (reg.) șiret, șmecher, viclean.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL