Definiție și ce înseamnă căsnicie

1. [DEX '09] CĂSNICIE, căsnicii, s. f. Trai în comun al soților, viață conjugală; căsătorie. – Casnic + suf. -ie.

2. [MDA2] căsnicie sf [At: N. COSTIN, L. I, 47/23 / Pl: ~cii / E: casnic + -ie] 1 (Înv) Administrare a bunurilor casnice Si: casă (48), gospodărie. 2 Trai în comun al soților Si: căsătorie, menaj.

3. [CADE] CĂSNICIE sf. 1 Gospodărie ¶ 2 Viață conjugală; căsătorie: Domnul Guță era un dușman neîmpăcat al căsniciei BAS..

4. [DLRLC] CĂSNICIE, căsnicii, s. f. Trai în comun al soților, viață conjugală. Ar fi fost o copilărie să facă o apropieie între o biată căsnicie la întîmplare și-ntre o gospodărie care se înjgheba cu grijă. SADOVEANU, O. TV 88. Anul lor de căsnicie nu fusese turburat niciodată. C. PETRESCU, S. 159 Ea de mult devenise tezaurul căsniciei lui. EMINESCU, N. 83.

5. [DLRM] CĂSNICIE, căsnicii, s. f. Trai în comun al soților, viață conjugală. – Din casnic + suf. -ie.

6. [Scriban] căsnicíe f. Gospodărie, menaj.

7. [DOOM 3] căsnicie s. f., art. căsnicia, g.-d. art. căsniciei; pl. căsnicii, art. căsniciile (desp. -ci-i-)

8. [DOOM 2] căsnicie s. f., art. căsnicia, g.-d. art. căsniciei; pl. căsnicii, art. căsniciile

9. [MDO] căsnicie

10. [Argou] jugul căsniciei expr. (peior.) privațiuni pe care le presupune viața conjugală.

11. [CECC] En mariage, comme ailleurs, contentement passe richesse – (fr. „În căsnicie, ca și în altele, mulțumirea întrece bogăția”) – replică din Doctorul fără voie de Molière (act. II, sc. 2). De obicei se citează ultima parte a expresiei: „Contentement passe richesse”, care a devenit proverb în limba franceză și e folosit cînd vrem să subliniem că satisfacția sufletească prețuiește mai mult decît cea materială. LIT.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] CĂMĂRĂȘIȚĂ, cămărășițe, s. f. 1. Soția cămărașului. 2. (Rar) Îngrijitoare a cămării; […]
1. [DEX '09] CĂMĂTAR, cămătari, s. m. Persoană care dă împrumuturi bănești în schimbul unei […]
[MDA2] cămătarnic sm [At: LB / Pl: ~i / E: cămătar + -nic] (Îvr) Cămătar. […]
[MDA2] cămătaș sm [At: TDRG / Pl: ~ii / E: camătă + -aș] Cămătar. Sursă: […]
1. [MDA2] cămătnicie sf [At: CORESI, ap. HEM 939 / V: cam~[1] / Pl: ~ii […]
1. [DEX '09] CĂMĂTĂRESC, -EASCĂ, cămătărești, adj. Care este propriu cămătarului, care se referă la […]
1. [DEX '09] CĂMĂTĂREASĂ, cămătărese, s. f. (Rar) Femeie care dă bani cu camătă, care […]
1. [DEX '09] CĂMĂTĂREȘTE adv. În felul cămătarilor. – Cămătar + suf. -ește. 2. [MDA2] […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro