1. [DEX '09] CĂMĂRUIE, cămărui, s. f. Cămăruță. – Cămară + suf. -uie.
2. [MDA2] cămăruie sf [At: DULFU, ap. TDRG / Pl: ~ui / E: cămară + -uie] 1-2 (Șhp) Cămăruță (1-2).
3. [CADE] CĂMĂRUIE, CĂMĂRUȚĂ (pl. -uțe) sf. dim. CĂMARĂ: scobi în pîntecele acelui munte o mulțime de cămări și cămăruțe ISP..
4. [DLRM] CĂMĂRUIE, cămărui, s. f. Cămăruță. – Din cămară + suf. -uie.
5. [DOOM 3] cămăruie s. f., art. cămăruia, g.-d. art. cămăruii; pl. cămărui
6. [DOOM 2] cămăruie s. f., art. cămăruia, g.-d. art. cămăruii; pl. cămărui
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL