1. [DEX '09] CÂRLIGEL, cârligele, s. n. Diminutiv al lui cârlig; cârligaș. – Cârlig + suf. -el.
2. [MDA2] cârligel [At: COSTINESCU / V: căr~ / Pl: ~e, ~igei / E: cârlig + -el] 1-2 sn (Șhp) Cârlig (1) (mic) Si: cârligaș (1-2). 3 sn Croșetă. 4 sn Cârlig (12) de fereastră. 5 sn Cârlig (14). 6 sn Cârlionț. 7 sm (Bot; mpl) Căldărușă (Aquilegia vulgaris). 8 sm (Bot; mpl) Viorea (Viola odorata). 9 sm (Bot; șîc) ~ei-pătați Trei-frați-pătați (Viola tricolor). 10 (Bot; îf căr~) Răculeț (Polygonum bistorta). 11 (Bot) Nemțișor (Consolida regalis). 12 (Bot; mpl) Răcitoaică (Epilobium roseum). 13 (Bot; îc) ~ei-de-somot (Viola wittrockiana).
3. [MDA2] cărligel sm vz cârligel
4. [CADE] CÎRLIGEL (pl. -ele) sn. 1 dim. CÎRLIG ¶ 2 pl. Băn. Specie de dantelă (VIC.).
5. [DLRLC] CÎRLIGEL, cîrligele, s. n. Cîrligaș. Și atunci ne vom sui Și din pod vom coborî Slănina din cîrligele Și-om tăia-o bucățele. MARIAN, S. 185.
6. [DLRM] CÎRLIGEL, cîrligele%, s. n. Diminutiv al lui cîrlig$.
7. [Scriban] cîrligél n., pl. e. Cîrlig mic.
8. [DOOM 3] cârligel s. n., pl. cârligele
9. [DOOM 2] cârligel s. n., pl. cârligele
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL