1. [DEX '09] CÂRCĂIAC, cărcăieci, s. m. (Zool.; pop.) Scolopendră. [Pr.: -că-iac. – Pl. și: cârcăiaci] – Din tc. kırkayak.
2. [MDA2] cârcăiac sm [At: ODOBESCU, S. I, 334. / V: ~câi~, ~ag, ~câiag / P: ~că-iac / Pl: ~aci / E: tc kirkayak] (Zlg; pop) Scolopendră.
3. [DEX '98] CÂRCĂIAC, cârcăiaci, s. m. (Zool.; pop.) Scolopendră. [Pr.: -că-iac] – Din tc. kırkayak.
4. [Șăineanu, ed. VI] cârcăiac m. insectă miriapodă, care trăiește în locuri umede și întunecoase (Scolopendra). [Turc. KYRK AYK, lit. patruzeci de picioare].
5. [MDA2] cârcăiag sm vz cârcăiac
6. [MDA2] cârcâiac sm vz cârcăiac
7. [MDA2] cârcâiag sm vz cârcăiac
8. [CADE] CÎRCAIAC sm. 🐙 Mic animal miriapod care trăește în locurile umede și întunecoase, prin pivniți, sub pietre, unde se hrănește cu mici insecte: are douăzeci de perechi de picioare, de unde-i vine și numele (Scolopendra) (🖼 1259) [blg. krakajakŭ < tc. kyrkaiak „patruzeci de picioare”].
9. [DLRLC] CÎRCĂIAC, cîrcăieci, s. m. Animal din clasa miriapodelor, de culoare castanie, care trăiește în locuri umede și întunecoase (Scolopendra cingulata); urechelniță. În general șoarecii, moliile și cîrcăiecii se folosesc singuri de acele rămășițe, adesea prețioase, ale culturii. ODOBESCU, S. I 334.
10. [DLRM] CÎRCĂIAC, cîrcăieci, s. m. Animal din clasa miriapodelor, asemănător cu omida, de culoare castanie, care trăiește în locuri umede și întunecoase (Scolopendra cingulata). – Tc. kirkayak.
11. [Scriban] cîrcăĭác, V. cîrcîĭac.
12. [Scriban] cîrcîĭác, -ăĭác și -ág m., pl. ĭecĭ, ĭegĭ (turc. kyrk-aĭak, d. kyrk, patru-zecĭ, și aĭak, picĭor). Scolopendră (arahnid miriapod), V. molie.
13. [DOOM 3] cârcăiac (reg.) s. m., pl. cârcăieci
14. [DOOM 2] cârcăiac (pop.) s. m., pl. cârcăieci
15. [DER] cîrcăiac (cîrcăieci), s. m. – Scolopendră (Lithobius forficatus). – Var. cîrcîiac. Tc. kirkayak (Șeineanu, II, 89; Lokotsch 1280). Cihac, II, 41, a greșit punîndu-l în legătură cu cr. čarčjak „greiere”.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL