1. [MDA2] cârceag1 sn [At: LIUBA-IANA, M. 99 / Pl: ~cege / E: srb krčag] (Ban) Urcior de pământ din care se bea apa.
2. [MDA2] cârceag2 sm [At: ENC. VET. / Pl: ~cegi / E: cârcean css] (Pop) Boală care afectează oile sau vitele cf cârcean.
3. [CADE] CÎRCEAG (pl. -ege) sn. Băn. Ulcior (🖼 1268) [srb. krčag].
4. [CADE] ❍ CÎRCEGUȚ (pl. -uțe) sn. Băn. dim. CÎRCEAG.
5. [Scriban] 1) cîrceág n., pl. ege (sîrb. krčag, id. Bern. 1, 665). Ban. Hațeg. Urcĭor.
6. [Scriban] 2) cîrceág n., pl. inuz. urĭ (vsl. hrŭčĭgŭ. Bărb. Ind. 246. V. horcăĭ). O boală a oilor (și altor vite) cauzată de un parazit microscopic (piroplasma) care atacă globulele roșiĭ ale sîngeluĭ și care se transmite pin împunsăturile căpușilor. Se vindecă pin injecțiunĭ.
7. [DAR] cârceag s.n. (reg.) ulcior de pământ; burdac, burloi.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL