1. [DEX '09] CÂINOS, -OASĂ, câinoși, -oase, adj. (Despre oameni și despre manifestările lor) Rău, hain. ♦ (Despre vreme) Vrăjmaș omului, greu de suportat; aspru, câinesc. – Câine + suf. -os.
2. [MDA2] câinos, ~oasă a [At: CREANGĂ, P. 65 / V: cân~ / Pl: ~oși, ~oase / E: câine + -os] 1 (D. oameni și manifestările lor) Rău la inimă (ca un câine) Si: crud, hain, neînduplecat, pizmătareț, rău. 2 (D. vreme) Câinesc (7).
3. [DEX '98] CÂINOS, -OASĂ, câinoși, -oase, adj. (Despre oameni și despre manifestările lor) Crud, rău, hain. ♦ (Despre vreme) Vrăjmaș omului, greu de suportat; aspru, câinesc. – Câine + suf. -os.
4. [Șăineanu, ed. VI] câinos a. rău la inimă, nemilostiv: câinosul de tată.
5. [CADE] CÎINOS CÎNOS adj. Rău la suflet, neîndurat, fără milă: boierul nostru e cîinos (D.-ZAMF.); baba, cîinoasă la inimă (CRG.) [cîine].
6. [DLRLC] CÎINOS, -OASĂ, cîinoși, -oase, adj. (Și în forma regională cînos) (Despre persoane) Crud, rău, hain; (despre manifestări ale oamenilor) care trădează cruzime sau răutate, care exprimă răutate. Privirile cîinoase ale ochilor cenușii, întunecați ca pulberea. MIHALE, O. 526. Baba, cînoasă la inimă, de cuvînt; face cum i-a zis stăpînu- său. CREANGĂ, P. 65. Cu cei mari prietenos, Cucei mititei cîinos. ANT. LIT. POP. I 18. ♦ (Despre vreme) Vrăjmaș omului, aspru, greu de suportat. Va veni iarna, care va fi poate și ea cîinoasă. PAS, L. I 122. – Variantă; (Mold.) cînos,-oasă adj.
7. [DLRLC] CÎNOS, -OASĂ adj. v. cîinos.
8. [DLRM] CÎINOS, -OASĂ, cîInoși, -oase, adj. (Despre oameni și despre manifestările lor) Crud, rău, hain. ♦ (Despre vreme) Vrăjmaș omului, greu de suportat, aspru. [Pr. și: (reg.) cînos, -oasă] – Din cîine + suf. -os.
9. [Scriban] cîĭne, cîĭnésc, cîĭnéște, cîĭnós, V. cîne ș. a.
10. [Scriban] cînós (est) și cîĭ- (vest), -oásă adj. Ca cînele cu dușmaniĭ stăpînuluĭ luĭ, crud, nemilos.
11. [DOOM 3] câinos adj. m., pl. câinoși; f. câinoasă, pl. câinoase
12. [DOOM 2] câinos adj. m., pl. câinoși; f. câinoasă, pl. câinoase
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL