1. [DEX '09] CVANTĂ s. f. v. cuantă.
2. [MDA2] cvantă sf vz cuantă
3. [DLRM] CVANTĂ s. f. v. cuantă.
4. [DN] CVANTĂ s.f. v. cuantă.
5. [DEX '09] CUANTĂ, cuante, s. f. (Fiz.) Cea mai mică valoare discretă pe care o poate lua o anumită mărime fizică, toate celelalte valori ale sale fiind multipli întregi ai acesteia. ◊ Cuantă de energie= cantitate determinată și finită de energie care poate fi emisă sau absorbită de un sistem atomic, molecular etc. [Var.: cvantă s. f.] – Din fr. quanta.
6. [MDA2] cuantă sf [At: LTR / Pl: ~te / E: fr quanta] (Fiz) 1 Cantitatea cea mai mică de energie radiantă, a cărei valoare e proporțională cu frecvența radiației. 2 (Îs) ~ de energie Cantitate determinantă de energie care poate fi emisă sau absorbită de un sistem atomic sau molecular.
7. [DEX '98] CUANTĂ, cuante, s. f. (Fiz.) Cea mai mică cantitate de energie radiantă, a cărei valoare e proporțională cu frecvența radiației respective. ◊ Cuantă de energie = cantitate determinată și finită de energie care poate fi emisă sau absorbită de un sistem atomic, molecular etc. [Var.: cvantă s. f.] – Din fr. quanta.
8. [DLRLC] CUANTĂ, cuante, s. f. Cea mai mică cantitate a unei energii, a unei mărimi fizice, legată de radiație și depinzînd de frecvența radiației. Teoria cuantelor. – Pronunțat: cuan-.
9. [DLRM] CUANTĂ, cuante, s. f. (Fiz.) Cea mai mică cantitate de energie radiantă, a cărei valoare e proporțională cu frecvența radiației respective. [Pr.: cuan-. – Var.: cvantă s. f.] – Fr. quanta.
10. [DN] CUANTĂ s.f. Cea mai mică cantitate de energie radiantă, a cărei valoare depinde numai de frecvența radiației. ◊ Teoria cuantelor = teorie care explică o serie de fenomene fizice la scară atomică și subatomică. [Pron. cuan-tă, var. cvantă s.f. / < lat., fr. quantum, pl. quanta].
11. [MDN '00] CUANTĂ s. f. cea mai mică cantitate de energie radiantă, a cărei valoare depinde numai de frecvența radiației. ♦ teoria ~telor = teorie care explică o serie de fenomene fizice la scară atomică și subatomică. (< fr. quanta, lat. quantum)
12. [DOOM 3] cuantă (desp. cuan-) s. f., g.-d. art. cuantei; pl. cuante
13. [DOOM 2] cuantă (cuan-) s. f., g.-d. art. cuantei; pl. cuante
14. [MDO] cuantă (2 sil.)
15. [DE] CUÁNTĂ (< fr. {i}; {s} lat. quantum „cît”) s. f. Cea mai mică valoare discretă pe care o poate lua o anumită mărime fizică toate celelalte valori ale sale fiind multipli întregi ai acesteia. Constituie unitatea structurală de bază a cîmpurilor fizice (ex. fotonul pentru cîmpul electromagnetic, gravitonul pentru cîmpul gravitațional). ◊ C. de lumină = foton. ◊ C. de energie = cantitate determinată și finită de energie care poate fi emisă sau absorbită de un sistem atomic sau nuclear. Noțiunea a fost introdusă (1900) de M. Planck.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL