1. [DEX '09] CURĂȚITOR, -OARE, curățitori, -oare, adj., s. f., s. n. 1. Adj. Care curăță. 2. S. f. Mașină sau instalație folosită la separarea corpurilor străine dintr-un material pulverulent, granular etc. 3. S. n. Unealtă, aparat sau dispozitiv utilizat la desprinderea depunerilor, impurităților etc. de pe suprafața pieselor. 4. S. n. Aparat pentru separarea dintr-un fluid a unei faze formate din particule de lichid sau de solid. – Curăți + suf. -tor.
2. [MDA2] curățitor, ~oare smf, a [At: ANON. CAR. / V: ~iu / Pl: ~oare / E: curăți] 1-16 Curățător (1-16).
3. [MDA2] curățitoriu a, smf vz curățitor
4. [CADE] CURĂȚITOR, -TOARE I. adj. verb. CURĂȚI. II. sm. f. Cel ce, aceea care curăță: ~ de haine.
5. [DEX '98] CURĂȚITOR, -OARE, curățitori, -oare, adj., subst. 1. Adj. Care curăță. 2. S. f. Mașină sau instalație folosită la separarea corpurilor străine dintr-un material pulverulent, granular etc. 3. S. n. Unealtă, aparat sau dispozitiv utilizat la desprinderea depunerilor, impurităților etc. de pe suprafața pieselor. 4. S. n. Aparat pentru separarea dintr-un fluid a unei faze formate din particule de lichid sau de solid. – Curăți + suf. -tor.
6. [DLRLC] CURĂȚITOR, -OARE, curățitori, -oare, adj. Care curăță, purificator.
7. [DLRM] CURĂȚITOR, -OARE, curățitori, -oare, adj. Care curăță. – Din curăți + suf. -(i)tor.
8. [DCR2] curățitor-sablator s. m. Muncitor care curăță și netezește piesele mecanice cu un jet de nisip ◊ „De asemenea, angajează oțelari, forjori, termiști-tratamentiști, turnători-formatori, rectificatori, curățitori-sablatori, vulcanizatori, ungători, ascuțitori scule, debitator materiale, mașiniști pod rulant cu autorizație I.S.C.I.R., sculer S. D. V., zidari șamotori, primitori distribuitori.” I.B. 16 III 74 p. 4; v. și turnător-formator (din curățitor + sablator)
9. [Șăineanu, ed. VI] curățitor a. și m. care curăță, care scoate petele: curățitor de haine.
10. [Scriban] curățitór, -oáre adj. și s. Care curăță: curățitor de haĭne, de ghete. V. văxuitor.
11. [DOOM 3] curățitoare (aparat) s. f., g.-d. art. curățitorii; pl. curățitori
12. [DOOM 2] curățitoare (mașină) s. f., g.-d. art. curățitorii; pl. curățitori
13. [DOOM 3] curățitor2 (aparat) s. n., pl. curățitoare
14. [DOOM 3] curățitor1 adj. m., (persoană) s. m., pl. curățitori; f. sg. și pl. curățitoare
15. [DOOM 2] curățitor1 adj. m., pl. curățitori; f. sg. și pl. curățitoare
16. [DOOM 2] curățitor2 (aparat) s. n., pl. curățitoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL