1. [MDA2] curulă sf [At: PAMFILE, A. R. 189 / Pl: ~le / E: nct] (Bot; reg) Cartof (Solanum tuberosum).
2. [DEX '09] CURUL, -Ă, curuli, -e, adj. (În sintagmele) Scaun curul = scaun de onoare, incrustat cu fildeș, pe care stăteau consulul și înalții magistrați romani. Magistratură curulă = magistratură care dădea dreptul la un scaun curul. Edil curul = magistrat din vechea Romă, care se ocupa cu construcțiile. – Din lat. curulus, fr. curule.
3. [MDA2] curul, ~ă a [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 44 / Pl: A, / E: lat curulis] (Înv) 1 (Îs) Edil ~ Magistrat din vechea Romă, care se ocupa cu construcțiile Vz primar. 2 (Îs) Magistratură ~ă Funcția edililor curuli (1). 3 (Îs) Scaun ~ Scaun de fildeș pe care aveau privilegiul de a se așeza consulul și înalții magistrați romani.
4. [CADE] * CURUL adj. 🏛 Scaun ~, scaunul de fildeș al înalților demnitari romani (🖼 1716) [lat.].
5. [DN] CURUL, -Ă adj. Scaun curul = scaun de onoare, încrustat cu fildeș, pe care stăteau consulul și înalții magistrați romani; magistratură curulă = magistratură care dădea dreptul la un scaun curul; edil curul = magistrat din vechea Romă, care se ocupa cu construcțiile. [< lat. curulis, cf. fr. curule].
6. [MDN '00] CURUL, -Ă adj. scaun ~ = scaun de onoare, încrustat cu fildeș, pe care stăteau consulul și înalții magistrați romani; magistratură ~ă = magistratură care dădea dreptul la un scaun curul; edil ~ = magistrat din Roma care se ocupă cu construcțiile. (< lat. curulis, fr. curule)
7. [Șăineanu, ed. VI] curùl a. scaun curul, scaun de fildeș pe care ședeau consulii și alți magistrați la Romani.
8. [Scriban] *curúl, -ă adj. (lat. curúlis, d. currus, car). Scaun curul, scaun de fildeș pe care ședeaŭ consuliĭ, pretoriĭ și uniĭ edilĭ la Romanĭ.
9. [DOOM 3] curul adj. m., pl. curuli; f. curulă, pl. curule
10. [DOOM 2] curul adj. m., pl. curuli; f. curulă, pl. curule
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL