Definiție și ce înseamnă curjumă

1. [Scriban] curjúmă, V. hurjumă.

2. [Scriban] hurjúmă și urjúmă și (Prah.) curjúmă f., pl. e (cp. cu turc. kuršun, glonț, adică „alice, fărmăturĭ”). Munt. Trans. Fărmătură de pîne. Fig. Poreclă celor zgîrcițĭ (care nu lasă să se peardă nicĭ măcar o fărmătură!): Măĭ hurjumă! În Mold. rar eurjúnă, pl. ĭ și e. V. hucĭum.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] CURARA s. f. Substanță de origine vegetală sau animală, ori obținută prin […]
1. [DEX '09] CURARISI, curarisesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Înv. și fam.) A (se) […]
1. [DEX '09] CURARISIRE, curarisiri, s. f. (Înv. și fam.) Acțiunea de a (se) curarisi […]
1. [MDA2] curarisit2, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~iți, ~e / E: curarisi] […]
1. [MDA2] curariza vt [At: DN3 / Pzi: ~zez / E: fr curariser] 1-3 A […]
1. [MDA2] curarizant sm [At: DN3 / Pl: ~nți / E: fr curarisant] Substanță care […]
1. [DEX '09] CURARIZARE s. f. Administrare de curara. – Din curara. 2. [MDA2] curarizare […]
1. [MDA2] curariza vt [At: DN3 / Pzi: ~zez / E: fr curariser] 1-3 A […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro