Definiție și ce înseamnă curentat

1. [DEX '09] CURENTAT, -Ă, curentați, -te, adj. (Despre ființe) Care a suferit un șoc (ușor) atingând un conductor electric. – V. curenta.

2. [MDA2] curentat, ~ă smf, a [At: DA / Pl: ~ați, ~e / E: curenta1] 1-2 (Persoană) care a suportat un șoc prin atingerea unui conductor electric.

3. [DEX '09] CURENTA, pers. 3 curentează, vb. I. Tranz. (Despre un conductor de electricitate) A provoca cuiva un șoc (mai ușor) prin atingere. ♦ Refl. (Despre ființe) A atinge un conductor electric suportând un șoc (mai ușor). – Din curent.

4. [MDA2] curenta2 vt [At: DA / Pzi: ~tez / E: ger kurentieren] (Trs; înv) A căuta pe cineva peste tot (pentru a-l aduce în fața justiției).

5. [MDA2] curenta1 [At: UNIVERSUL 8 decembrie, 1938 / Pzi: ~tez / E: curent] 1 vt (D. un conductor electric) A provoca cuiva un șoc (mai ușor) prin atingere. 2 vr (D. ființe) A atinge un conductor electric suportând un șoc.

6. [DLRM] CURENTA, pers. 3 curentează, vb. I. Tranz. (Despre un conductor de electricitate) A atinge pe cineva producîndu-i o comoție (mai ușoară). – Din curent2.

7. [DN] CURENTA vb. I. tr. A produce o zguduire, o comoție prin curent electric. ♦ refl. (Despre ființe) A atinge un circuit electric, suferind un șoc (ușor). [< curent].

8. [MDN '00] CURENTA vb. 1.. tr. a produce o zguduire, o comoție prin curent electric. II. refl. (despre ființe) a atinge un curent electric. (< curent)

9. [DCR2] curenta vb. I ◊ „Traficantul coboară din mașina cumpărătorului. Prin stații se aude ordinul: «Curentați-l». (Termenul de «curentat» este folosit de polițiști atunci când rețin pe cineva.)” Z. 7 III 97 p. 3

10. [Scriban] *curentéz v. tr. (d. curent). Pop. Ating pin curent electric saŭ de aer. V. electrocutez și trăsnesc.

11. [DOOM 3] curenta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. curentez, 3 curentează; conj. prez. 1 sg. să curentez, 3 să curenteze

12. [DOOM 2] curenta (a ~) vb., ind. prez. 3 curentează

13. [MDO] curenta

14. [Argou] curenta, curentez v. t. (intl.) a deposeda pe cineva de bunurile personale prin furt.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] cârcală sf [At: RĂDULESCU-CODIN / V: căr~ / Pl: ~le / E: srb […]
1. [Șăineanu, ed. VI] cârcea f. Mold. lemnul ce leagă tânjala de proțap: o cârcea […]
1. [MDA2] cârcioabă sf [At: N. LEON, MED. 84 / V: ~cea~ / Pl: ~be […]
1. [MDA2] cârceag1 sn [At: LIUBA-IANA, M. 99 / Pl: ~cege / E: srb krčag] […]
[Scriban] cîrjalíŭ și (maĭ rar) cîrcealíŭ m. (turc. kyrğali, o localitate a Rumeliiĭ locuită de […]
1. [MDA2] cârceia1 v vz cârcei 2. [MDA2] cârceia2 sf vz cârceie 3. [DEX '09] […]
1. [DEX '09] CÂRCEIE, cârceie, s. f. Piesă de lemn sau de fier la car, […]
1. [Șăineanu, ed. VI] cârceiu n. 1. ramură cu frunze de agățat plante; 2. pl. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro