1. [MDA2] cuibare sf vz cuibar
2. [DEX '09] CUIBA, pers. 3 cuibează, vb. I. Intranz. A-și avea, a-și așeza cuibul. – Din cuib.
3. [DEX '09] CUIBAR, cuibare, s. n. 1. Loc pregătit în paie, în fân sau pe pământ unde păsările de curte își depun ouăle. ♦ Instalație specială în crescătoriile de păsări de unde se strâng ouăle. ♦ Ou care se lasă în cuibar (1) pentru ca păsările ouătoare să-și găsească locul. ♦ Cuib (1). ♦ Fig. Culcuș. 2. Fig. Sălaș, locuință; cuib (2). – Cuib + suf. -ar.
4. [MDA2] cuiba [At: ODOBESCU, S. III, 16 / Pzi: ~bez, (3) ~bează / E: cuib] 1 vi A încuiba. 2 vt (Nob) A crește puii în cuib.
5. [MDA2] cuibar sn [At: LB / V: ~e sf / Pl: ~e / E: cuib + -ar] 1 Adâncitură în fân,în paie sau în pământ unde păsările de curte ouă (și clocesc) Si: cuib (6). 2 (Pex) Construcție unde se află cuibarul (1). 3 (Pfm; fig) Cuib (9). 4 (Trs) Clocitoare. 5 (Pop) Ou care se lasă în fiecare cuibar (1), după ce se adună celelalte, pentru ca găinile să vină să ouă acolo. 6 Instalație specială în crescătoriile de păsări de unde se strâng ouăle. 7-8 (Înv; fig) Loc unde se țin obiecte interzise de lege sau au loc întâlniri clandestine. 9 (Fig) Cuib (17). 10 (Mol) Cuib (23). 11 (Pfm; fig) Culcuș.
6. [CADE] CUIBA (-bez) I. vb. intr. A-și face cuibul: la poalele lor cuibează vulturii cei falnici (ODOB.). II. vb. tr. A așeza în cuib: acolo, pe creștetele Craiului ... vulturii cuibează puii și-i reped la vînat (DLVR.).
7. [CADE] CUIBAR (pl. -are) sn. 1 Cuib de păsări plin de ouă sau de pui ¶ 2 Culcușul, locul destinat pentru păsări unde să-și clocească ouăle: femeia sări și, scotocind prin cotețe și prin ~e, aduse patru ouă (ISP.) ¶ 3 Olten. Oul care se lasă în cuib.
8. [DLRLC] CUIBA, cuibez, vb. I. Intranz. A avea cuibul, a-și așeza cuibul (într-un loc). Un stirc dintre cei care cuibează în arbori prinsese un șarpe în plisc și-l aducea la pui. SADOVEANU, D. P. 141. La poalele lor [a movilelor] cuibează vulturii cei falnici. ODOBESCU, S. III 16.
9. [DLRLC] CUIBAR, cuibare, s. n. 1. Loc pregătit în paie, în fîn sau în pămînt, unde păsările de curte (mai ales găinile) își depun ouăle; cuib. Caută în cuibare vreo două ouă. SADOVEANU, B. 21. (Cu pronunțarea regională cuibări.) Găina... se pune pe cuibări. CREANGĂ, P. 70. ♦ Ou care se lasă în cuib pentru ca păsările ouătoare să-și regăsească locul. A luat toate ouăle, cu cuibar cu tot. ♦ Cuib. Altădată, drumul acesta... al păsărilor, pribegind peste mări și pustietăți să-și găsească cuibarele din vara trecută, îi părea un episod oarecare, simplu și neînsemnat. C. PETRESCU, R. DR. 47. ◊ (Poetic) Vîlvoarea răsăritului creștea; din taina acelor adînci locuri necunoscute se pregătea să nască cuibarul de foc al soarelui, pe un cer: cu apa albastrului ștearsă pregătit parcă pentru arșița unei zile de cuptor. SADOVEANU, O. I 506. Izvoare... sar. în bulgări fluizi peste prundul din răstoace, în cuibar rotind de ape, peste care luna zace. EMINESCU, O. I 85. ♦ Fig. Culcuș. De ce rîzi, mă? l-a întrebat maică-sa, care își făcuse cuibar de paie lîngă el în căruță. SADOVEANU, M. C. 6. 2. Fig. Sălaș, locuință. Se bucură mai ales copiii, cărora începuse a li se urî în cuibarul lor. SLAVICI, N. I 333.
10. [DLRM] CUIBA, cuibez, vb. I. Intranz. A-și avea, a-și așeza cuibul. – Din cuib.
11. [DLRM] CUIBAR, cuibare, s. n. 1. Loc pregătit în paie, în fîn sau pe pămînt, unde păsările de curte își depun ouăle. ♦ Ou care se lasă în cuib pentru ca păsările ouătoare să-și regăsească locul. ♦ Cuib (1). ♦ Fig. Culcuș. 2. Fig. Sălaș, locuință. – Din cuib + suf. -ar.
12. [Șăineanu, ed. VI] cuibar n. cuib de pasăre plin cu ouă sau cu pui.
13. [Scriban] cuĭbár n., pl. e (d. cuĭb). Locu unde oŭă păsările domestice. Ou care e lăsat mereŭ în cuĭbar ca să atragă păsările la oŭat. Fig. Cuĭb, culcuș de jivine: cuĭbar de șoaricĭ, de șerpĭ. Cuĭb de boabe, de grăunțe. Focar de infecțiune.
14. [Scriban] *cuĭbéz v. intr. (d. cuĭb, după fr. nicher). Locuiesc, am cuĭbu: vulturiĭ cuĭbează în stîncĭ.
15. [DOOM 3] cuiba (a ~) vb., ind. prez. 3 cuibează, imperf. 3 pl. cuibau; conj. prez. 3 să cuibeze
16. [DOOM 3] cuibar s. n., pl. cuibare
17. [DOOM 2] cuiba (a ~) vb., ind. prez. 3 cuibează
18. [DOOM 2] cuibar s. n., pl. cuibare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL