Definiție și ce înseamnă cuhnie

1. [DEX '09] CUHNIE, cuhnii, s. f. (Reg.) 1. Bucătărie. ♦ Bucătăria principală a mănăstirilor și cea de vară a gospodăriilor țărănești. 2. Clădire modestă; cameră sărăcăcioasă. [Var.: cuhne, cuină, cuine, cuinie s. f.] – Din ucr. kuhnja.

2. [MDA2] cuhnie sf [At: URECHE, ap. LET. I, 105/1 / V: (Mun) cucn~, (Olt; Trs) cun~, (Mun) cuin~, (Trs) ~nă, (Mar) ~ne, (Ban) cună, (Trs; Ban) cuină, (Ban) cohnă, cogne, (Trs) cunhă, conihă, cumnă, comne, coină, coihă / Pl: ~ii / E: cf ucr кухня] (Reg) 1 Bucătărie. 2 Bucătărie de vară. 3 Bucătărie de campanie. 4 (Pgn) Loc unde se gătește mâncare. 5 Bucătăria principală a unei mănăstiri. 6 Totalitatea alimentelor pentru întreținerea unei gospodării. 7 Locuință modestă cu camere mici, pentru personalul casnic. 8 Încăpere mică și sărăcăcioasă. 9 Trăsură închisă.

3. [DLRLC] CUHNIE, cuhnii, s. f. (Regional) 1. Bucătărie. La cuhnia conacului lui Grigore Vîrnav s-au tăiat în acele zile... douăzeci și opt de curcani. GALAN, Z. R. 75. Dimineața, cînd a vîrît capul în cuhnia strîmtă a gospodinei, căutînd apă... Ana Cișcova cînta, potrivindu-și în spelci de sîrmă cozile. SADOVEANU, N. P. 185. Cucoana Paraschiva, din cuhnia în care priveghea bătutul putineilor, îl zărea cu coada ochilor. MACEDONSKI, O. III 5. 2. Clădire modestă, cu încăperi mici; cameră sărăcăcioasă. Cînd se uită în colțul cuhniei și văzu patul strîmb, tare ca piatra, o cuprinse frica de noapte. CAMILAR, TEM. 244. Flăcăul intră într-un fel de cuhnie străveche. CAMILAR, N. II 21. – Pronunțat: -ni-e. – Variante: cuhne (SADOVEANU, N. F. 14, NEGRUZZI, S. II 236, I. IONESCU, D. 206). cuină (DUMITRIU, V. L. 19, ODOBESCU, S. I 126), cuine (CARAGIALE, O. VII 37), cuinie (ODOBESCU, S. A. 130) s. f.

4. [DLRM] CUHNIE, cuhnii, s. f. (Reg.) 1. Bucătărie. 2. Clădire modestă; cameră sărăcăcioasă. [Var.: cuhne, cuină, cuine, cuinie s. f.] – Ucr. rus kuhnja.

5. [Șăineanu, ed. VI] cuhnie f. Mold. cuine. [Rus. KUHNĬA].

6. [DEX '09] CUHNE s. f. v. cuhnie.

7. [DEX '09] CUINĂ s. f. v. cuhnie.

8. [DEX '09] CUINE s. f. v. cuhnie.

9. [DEX '09] CUINIE s. f. v. cuhnie.

10. [MDA2] cogne sf vz cuhne

11. [MDA2] cohnă sf vz cuhnă

12. [MDA2] coihă sf vz cuhnie

13. [MDA2] coină sf vz cuhne

14. [MDA2] comne sf vz cuhnă

15. [MDA2] comnie sf vz cuhnă

16. [MDA2] conihă sf vz cuhnie

17. [MDA2] cucnă sf vz cuhnie

18. [MDA2] cucnie sf vz cuhnie

19. [MDA2] cuhnă sf vz cuhnie

20. [MDA2] cuhne sf vz cuhnie

21. [MDA2] cuină sf vz cuhnie

22. [MDA2] cuinie sf vz cuhnie

23. [MDA2] cumnă sf vz cuhnie

24. [MDA2] cună sf vz cuhnie

25. [MDA2] cunhă sf vz cuhne

26. [MDA2] cunie sf vz cuhne

27. [CADE] COMNE sf. Trans. (VIC.) (DENS.) Bucătărie [ung. konyha].

28. [CADE] CUHN(I)E2, Trans. CUHNĂ sf. Bucătărie: au dărămat cuhnea cu ogeac cu tot (I.-GH.) [rut. rus. pol.].

29. [CADE] ❍ CUINĂ (pl. -ne) sf. Băn. Trans. = CUHNIE.

30. [DLRLC] CUINIE s. f. v. cuhnie.

31. [Șăineanu, ed. VI] cuine f. bucătărie. [Serb. KUINA].

32. [Scriban] cúhne f. (rut. rus. kúhnĕa, pol. kuchnia, d. vgerm. kúchina, ngerm. küche, d. lat. coquina, id.; sîrb. kujna). Nord. Bucătărie. Vechĭ. Butcă (cupeŭ). – În vest și cuĭne (d. sîrb.).

33. [Scriban] cúĭne, V. cuhne.

34. [DOOM 3] cuhnie (înv.) (desp. -ni-e) s. f., art. cuhnia (desp. -ni-a), g.-d. art. cuhniei; pl. cuhnii, art. cuhniile (desp. -ni-i-)

35. [DOOM 2] cuhnie (reg.) (-ni-e) s. f., art. cuhnia (-ni-a), g.-d. art. cuhniei; pl. cuhnii, art. cuhniile (-ni-i-)

36. [DER] cuhnie (cuhnii), s. f. – 1. Bucătărie. – 2. Dependință, cameră ocupată de servitori. – 3. (Înv.) Trăsură. – Var. cuhne, cu(h)nă, cuină. Sl. (rus., rut., slov., cr.) kuhnja, sb. kuina (Miklosich, Slaw. Elem., 27: Cihac, II, 86); cf. ngr. ϰούχνη (Meyer, Neugr. St., II, 37).

37. [DRAM 2015] cuhnă, cuhne, (cugne, cuhe, cohe), s.f. – (reg.) 1. Horincie (ALR, 1956: 247). 2. Bucătărie (ALR, 1956: 1091). Atestat cu acest sens și în Maramureșul din dreapta Tisei (Biserica Albă). ♦ Atestat sec. XV (Mihăilă, 1974). – Din ucr. kuhnja (DEX, MDA) < vgerm. kuchina, ngerm. Küche < lat. coquina (Scriban).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro