1. [DEX '09] CUANTUM, cuantumuri, s. n. Cantitate, sumă (neprecizată) la care se urcă o cheltuială, un credit etc. [Var.: cvantum s. n.] – Din fr., lat. quantum.
2. [MDA2] cuantum sn [At: DA / V: cva~, qua~ / E: fr, lat quantum] (Frm; ltm) Cantitate, sumă (neprecizată) la care se urcă o cheltuială, un credit etc.
3. [DLRLC] CUANTUM s. n. (Rar) Cantitate, mărime, număr, sumă (neprecizată) la care se urcă o cheltuială, un credit etc. Cuantumul datoriei. – Pronunțat: cuan-. – Variantă: cvantum s. n.
4. [DLRM] CUANTUM s. n. Cantitate, sumă (neprecizată) la care se urcă o cheltuială, un credit etc. [Pr.: cuan-. – Var.: cvantum s. n.] – Fr. quantum (lat. lit. quantum).
5. [DN] CUANTUM s.n. Cantitate, sumă (neprecizată) la care se ridică o cheltuială, un credit etc. [Pron. cuan-, var. cvantum s.n. / < lat. quantum].
6. [MDN '00] CUANTUM s. n. cantitate, nivel, sumă la care se ridică o cheltuială, un credit. (< fr., lat. quantum)
7. [DEX '09] CVANTUM s. n. v. cuantum.
8. [MDA2] cvantum sn vz cuantum
9. [DN] CVANTUM s.n. v. cuantum.
10. [Scriban] *quántum n. (cŭantum, cuv. lat. care înseamnă „cît”. V. cît). Rar. Cantitate, sumă anumită.
11. [DOOM 3] cuantum (desp. cuan-) s. n., art. cuantumul; pl. cuantumuri
12. [DOOM 2] cuantum (cuan-) s. n., art. cuantumul; pl. cuantumuri
13. [MDO] cuantum (2 sil.)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL