1. [MDA2] ctitorit, ~ă a [At: GALACTION, O. I, 13 / Pl: ~iți, ~e / E: ctitor] Întemeiat, de un ctitor.
2. [DEX '09] CTITORI, ctitoresc, vb. IV. Tranz. A întemeia, a fonda o biserică, o mănăstire; p. ext. a pune bazele unei instituții, unei asociații etc. – Din ctitor.
3. [MDA2] ctitori vt [At: DDRF / Pzi: ~resc / E: ctitor] A întemeia.
4. [DEX '98] CTITORI, ctitoresc, vb. IV. Tranz. A întemeia, a funda o biserică, o mănăstire; p. ext. a pune bazele unei instituții, unei asociații etc. – Din ctitor.
5. [DLRLC] CTITORI, ctitoresc, vb. IV. Tranz. (Cu privire la o biserică, o mănăstire, p. ext. la o instituție, organizație, asociație etc.) A întemeia, a fonda. Schituri ctitorite de voievozi și cneji. LESNEA, I. 8. Mi-a rămas drag acest tîrg... ctitorit de Mihai Viteazul. GALACTION, O. I 13.
6. [DLRM] CTITORI, ctitoresc, vb. IV. Tranz. A întemeia, a funda o biserică, o mănăstire, p. ext. o instituție, o asociație etc. – Din ctitor.
7. [DOOM 3] ctitori (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ctitoresc, 3 sg. ctitorește, imperf. 1 ctitoream; conj. prez. 1 sg. să ctitoresc, 3 să ctitorească
8. [DOOM 2] ctitori (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ctitoresc, imperf. 3 sg. ctitorea; conj. prez. 3 să ctitorească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL