1. [DEX '09] CRĂCĂNAT, -Ă, crăcănați, -te, adj. (La pl.; despre picioare) Depărtat unul de altul, întins în lături (și curbat în afară); desfăcut, rășchirat; (despre oameni și animale) cu picioarele depărtate și curbate în afară; crăcit. – V. crăcăna.
2. [MDA2] crăcănat2, ~ă [At: NEGRUZZI, S. I, 263 / Pl: ~ați, ~e / E: crăcăna] 1-2 smf, a (Persoană) cu picioarele strâmbe. 3-4 av, a (În mod) răsfirat. 5-6 av, a (În mod) bifurcat. 7-8 sf Crăcană (25-26).
3. [MDA2] crăcănat1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: crăcăna] 1-3 Crăcănare (1-3).
4. [CADE] CRĂCĂNAT adj. 1 p. CRĂCĂNA: stă ~ în fața unui grup de domnișoare (VLAH.) ¶ 2 Cu craci ca la furcă (vorb. de un lemn, de un trunchiu de copac, etc.).
5. [DLRLC] CRĂCĂNAT, -Ă, crăcănați, -te, adj. (Mai ales la pl., despre picioare) Depărtat unul de altul, întins în lături, desfăcut, răschirat; (despre oameni) cu picioarele depărtate, întinse în lături. Stă cu picioarele crăcănate. ◊ (Adverbial) Pășind crăcănat și rar, Bucșan veni spre mine. SADOVEANU, N. F. 147. Mergea cam crăcănat. BART, E. 118. ♦ (Despre picioare) Strîmb, curbat în afară; (despre ființe) cu picioarele curbate în afară. Prințul Grigore, mic de statură, gheboșat, cu picioarele crăcănate, subțiri ca fusele... te măsura de sus pînă jos, pe urmă îți întindea o mînă lipicioasă. PAS, L. I 105. Pe o baltă lată S-a ivit o dată O pasăre porumbacă... La picioare-naltă, Crăcănată. MARIAN, S. 221.
6. [DLRM] CRĂCĂNAT, -Ă, crăcănați, -te, adj. (La pl., despre picioare) Depărtat unul de altul, întins în lături; desfăcut, rășchirat; (despre oameni) cu picioarele depărtate și întinse în lături. ♦ (Despre picioare) Strîmb, curbat în afară; (despre ființe) cu picioarele curbate în afară. – V. crăcăna.
7. [Șăineanu, ed. VI] crăcănat a. 1. cu craci ca furca: teiu-i înalt și crăcănat; 2. cu picioarele tare desfăcute.
8. [Scriban] crăcănát, -ă adj. Pop. Cu craciĭ depărtațĭ unu de altu.
9. [DEX '09] CRĂCĂNA, crăcănez, vb. I. Refl. și tranz. A(-și) desface picioarele în lături. ♦ Refl. (Despre picioare) A se întinde în lături; a se rășchira, a se crăci. – Din crăcană.
10. [MDA2] crăcăna [At: DELAVRANCEA, H. T. 132 / Pzi: ~nez / E: crăcană] 1 vr (Înv; d. plante) A se ramifica. 2 vr (D. obiecte) A se bifurca. 3-4 vtr (D. oameni) A(-și) desface picioarele Si: (reg) a (se) băscăcăra, a (se) răscăcăra, (pop) a (se) răscrăcăra.
11. [CADE] CRĂCĂNA (-ănez) vb. tr. și refl. 1 A desface picioarele, cracii, a (se) crăci, a (se) răscăcăra: Răduțu se crăcănă dinainte, pe crucea oiștii (SAD.) ¶ 2 Maram. (PAP.) A se ramifica (vorb. de arbori) [crăcană].
12. [DLRLC] CRĂCĂNA, crăcănez, vb. I. Refl. (Despre picioare) A se desface, a se întinde în lături, a se rășchira; (despre oameni) a-și întinde picioarele în lături. [Femeile] se îndemnau la lucru, urzind pînza ca un brîu alb întins d-a lungul curții, or se crăcănau în duzi să-și umfle șorțurile cu frunză pentru gîndaci. DELAVRANCEA, H. T. 132. ◊ Tranz. (Cu privire la picioare) Cu o mișcare iute, și-a aruncat cușma mai pe ceafă și, crăcănîndu-și picioarele butucănoase, s-a aplecat, și-a umplut pumnii cu zăpadă și a prins a-și freca stîngaci... fața nădușită. GALAN, Z. R. 204.
13. [DLRM] CRĂCĂNA, crăcănez, vb. I. Refl. și tranz. A(-și) desface picioarele în lături. ♦ Refl. (Despre picioare) A se întinde în lături; a se rășchira. – Din crăcană.
14. [Șăineanu, ed. VI] crăcănà v. a desface și întinde cracii, picioarele.
15. [Scriban] crăcănéz v. tr. (d. cracană). Fam. Pop. Desfac craciĭ, ramific: a crăcăna un compas. V. refl. Îmĭ desfac craciĭ.
16. [DOOM 3] crăcăna (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. crăcănez, 3 crăcănează; conj. prez. 1 sg. să crăcănez, 3 să crăcăneze
17. [DOOM 2] crăcăna (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 crăcănează
18. [Argou] a rămâne crăcănat expr. (vulg.) 1. a fi / a rămâne uimit / surprins. 2. (d. femei) a fi extenuată în urma excesului sexual.
19. [Argou] Piatra Crăcănată expr. (glum.) monumentul Arcul de Triumf din București.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL