1. [DEX '09] CRÂȘMUȚĂ, crâșmuțe, s. f. (Pop.) Crâșmuliță. – Crâșmă + suf. -uță.
2. [MDA2] crâșmuță sf [At: MARIAN, SA. 22 / Pl: ~țe / E: crâșmă + -uță] 1-2 (Șhp) Cârciumioară.
3. [DEX '98] CRÂȘMUȚĂ, crâșmuțe, s. f. (Reg.) Crâșmuliță. – Crâșmă + suf. -uță.
4. [DLRLC] CRÎȘMUȚĂ, crîșmuțe, s. f. (Mold., Transilv.) Diminutiv al lui crîșmă; crîșmușoară. Oi vinde cojoacele Ca să-i fac soroacele Prin toate crîșmuțele. MARIAN, S. 22. La crîșmuță de sub deal Bea Bugean și cu Vargan. SEVASTOS, C. 315.
5. [DLRM] CRÎȘMUȚĂ, crîșmuțe, s. f. (Reg.) Crîșmuliță. – Din crîșmă + suf. -uță.
6. [DOOM 3] crâșmuță (reg.) s. f., g.-d. art. crâșmuței; pl. crâșmuțe
7. [DOOM 2] crâșmuță (reg.) s. f., g.-d. art. crâșmuței; pl. crâșmuțe
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL