1. [DEX '09] CROMIZARE, cromizări, s. f. Tratament termochimic de îmbogățire cu crom, prin difuzie, a stratului superficial al unei piese de oțel sau de fontă, în vederea sporirii rezistenței la coroziune și la uzură a acesteia. – Din cromiza.
2. [MDA2] cromizare sf [At: DEX2 / Pl: ~zări / E: cromiza] Tratament termochimic de îmbogățire cu crom, prin difuzie, a stratului superficial al unei piese de oțel, pentru creșterea rezistenței la coroziune și la uzură.
3. [DEX '98] CROMIZARE, cromizări, s. f. Tratament termochimic de îmbogățire cu crom, prin difuzie, a stratului superficial al unei piese de oțel sau de fontă, în vederea rezistenței la coroziune și la uzură a acesteia. – Din cromiza.
4. [DN] CROMIZARE s.f. Tratament termochimic de îmbogățire cu crom a stratului superficial al unor piese metalice pentru a le face mai rezistente la oxidare, coroziune și uzură. [< cromiza].
5. [MDN '00] CROMIZARE s. f. tratament termochimic de cementare cu crom. (< cromiza)
6. [DEX '09] CROMIZA, cromizez, vb. I. Tranz. A supune operației de cromizare. – Din fr. chromiser.
7. [MDA2] cromiza vt [At: DEX-S / Pzi: ~zez / E: fr chromiser] A supune cromizării.
8. [DN] CROMIZA vb. I. tr. A trata o piesă metalică prin procedeul cromizării. [< fr. chromiser].
9. [MDN '00] CROMIZA vb. tr. a supune cromizării. (< fr. chromiser)
10. [DOOM 3] cromizare s. f., g.-d. art. cromizării; pl. cromizări
11. [DOOM 2] cromizare s. f., g.-d. art. cromizării; pl. cromizări
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL