1. [DEX '09] CRISTELNIȚĂ, cristelnițe, s. f. (În ritualul bisericesc ortodox) Vas mare, de obicei din metal, de forma unei cupe, umplut până la jumătate cu apă, în care preotul afundă copilul la botez. – Din sl. krŭstilĭnica.
2. [MDA2] cristelniță sf [At: DOSOFTEI, V. S. 52/2 / V: (înv) cârs~, ~teal~, cres~ / Pl: ~țe / E: sl кpътиχинцa] (Bis; rit ortodox) Vas mare cu apă sfințită, în care se afundă copilul la botez Si: (înv) colimvitră, (ltî) baptisteriu.
3. [CADE] CRISTELNIȚĂ (pl. -țe) sf. ⛪ Vasul în care se afundă pruncul la botez (🖼 1592): popa satului a luat copilul în mîini și l-a vîrît odată în ~ (CAR.) [vsl. krŭstilĭnica].
4. [DEX '98] CRISTELNIȚĂ, cristelnițe, s. f. (În ritualul bisericesc ortodox) Vas mare, de obicei de forma unei cupe, umplut până la jumătate cu apă, în care preotul afundă copilul la botez. – Din sl. krŭstilĩnica.
5. [DLRLC] CRISTELNIȚĂ, cristelnițe, s. f. (În ritualul bisericesc creștin) Vas cu apă în care preotul afundă copilul la botez. Popa satului a luat copilul în mîini și l-a vîrît o dată-n cristelniță. CARAGIALE, O. I 322. ◊ (Poetic) Soarele pătrundea numai ca niște stele, care cădeau și scăpărau ici în ierburi, dincolo în cristelnița de cleștar a apelor. GALACTION, O. I 281.
6. [DLRM] CRISTELNIȚĂ, cristelnițe, s. f. (În ritualul bisericesc creștin) Vas cu apă în care preotul afundă copilul la botez. – Slav (v. sl. krustilinica).
7. [Șăineanu, ed. VI] cristelniță f. vasul pe trei picioare în care se face botezul: o cristelniță pentru sfințirea apei. [Slav. KRŬSTĬLĬNiȚA].
8. [Scriban] cristélniță f., pl. e (vsl. krŭstilĭnica, d. krŭstŭ, cruce, care vine d. vgerm. Krist, Hristos. V. creștin). Colinvitră, baptisteriŭ, vasu în care se cufundă copilu la botezu ortodocșilor.
9. [MDA2] crestelniță sf vz cristelniță
10. [MDA2] cristealniță sf vz cristelniță
11. [DOOM 3] cristelniță s. f., g.-d. art. cristelniței; pl. cristelnițe
12. [DOOM 2] cristelniță s. f., g.-d. art. cristelniței; pl. cristelnițe
13. [DER] cristelniță (cristelnițe), s. f. – Vas în care se botează copilul. Sl. krŭstilĭnica. Sec. XVII.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL