1. [DEX '09] CRISPAT, -Ă, crispați, -te, adj. (Despre față, degete etc.) Contractat, încleștat; (despre oameni) cu fața, degetele etc. contractate, încleștate (din cauza unei tensiuni nervoase). – V. crispa.
2. [MDA2] crispat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: crispa] Crispare1.
3. [MDA2] crispat2, ~ă a [At: C. PETRESCU, Î. II, 16 / Pl: ~ați, ~e / E: crispa] (D. mușchi) Contractat.
4. [DLRLC] CRISPAT, -Ă, crispați, -te, adj. Contractat, zgîrcit, încleștat. Gura mare, bărbătească, s-a strîns, crispată, și acum i se văd cîte două încrețituri la colțul buzelor. CAMIL PETRESCU, O. 186. [Peretele] cu orbitele ferestrelor goale, arăta ca o față crispată. C. PETRESCU, Î. II 16. ♦ Care manifestă încordare nervoasă. E nervos, chinuit, cu mîinile la tîmplă; după ce a rămas îndelung crispat, oftează. CAMIL PETRESCU, T. II 101.
5. [DLRM] CRISPAT, -Ă, crispați, -te, adj. (Despre față, degete etc.) Contractat, încleștat; (despre oameni) cu fața, degetele etc. contractate, încleștate. – V. crispa.
6. [DN] CRISPAT, -Ă adj. (Despre față, degete etc.) Contractat, încleștat; (despre oameni) cu fața, cu degetele etc. contractate. [< fr. crispé].
7. [MDN '00] CRISPAT, -Ă adj. (despre față, degete etc.) contractat, încleștat; (despre oameni) cu fața, cu degetele etc. contractate. (< fr. crispé)
8. [DEX '09] CRISPA, crispez, vb. I. Refl. (Despre față, degete etc.) A se contracta în mod involuntar, a se încleșta (din cauza unei tensiuni nervoase). – Din fr. crisper, lat. crispare.
9. [MDA2] crispa vtr [At: NEGRUZZI, ap. TDRG / Pzi: ~pez / E: fr crisper, lat crispare] 1-2 (D. mușchi, artere, nervi etc.) A (se) contracta (încrețindu-se la suprafață) în mod involuntar. 3-4 (D. fețele oamenilor) A (se) zgârci. 5-6 (D. degete) A (se) încleșta.
10. [CADE] * CRISPA (-pez) vb. tr. și refl. A (se) încleșta, a (se) sgîrci, a (se) contracta: mîinile i se crispase (I.-GH.) [lat.].
11. [DLRLC] CRISPA, crispez, vb. I. Refl. (Despre față, degete etc.) A se contracta în mod involuntar, a se zgîrci, a se încleșta (de obicei din cauza unei tensiuni nervoase). Stă lîngă catafalc și se gîndește că, după înmormîntare, va fi publicat testamentul... Figura i se crispează. PAS, Z. II 164. Fața i se crispa într-o penibilă sforțare de reculegere. VLAHUȚĂ, O. AL. II 193. Mînile i se crispase, pumnii i se închisese și brațele luase pozițiunea unui atlet de box. GHICA, S. 180.
12. [DLRM] CRISPA, crispez, vb. I. Refl. (Despre față, degete etc.) A se contracta în mod involuntar, a se încleșta (din cauza unei tensiuni nervoase). – Fr. crisper (lat. lit. crispare).
13. [DN] CRISPA vb. I. tr., refl. A (se) contracta involuntar, a (se) încleșta. [< fr. crisper].
14. [MDN '00] CRISPA vb. refl. a se contracta involuntar, a se încleșta. (< fr. crisper, lat. crispare)
15. [Scriban] *crispéz v. tr. (lat. crispare, d. crispus, creț). Cauzez crispațiunĭ: băutură care crispează stomahu. V. refl. Mă contractez: mîna i s’a crispat de teroare.
16. [DOOM 3] crispa (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă crispez, 3 se crispează; conj. prez. 1 sg. să mă crispez, 3 să se crispeze; imper. 2 sg. afirm. crispează-te; ger. crispându-mă
17. [DOOM 2] !crispa (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se crispează
18. [DFL] Begonia x tuberhybrida Voss. Specie hibridă cu tuberculi (cca 4-10 cm diametru) rotunzi, cărnoși. Tulpini (cca 40 cm înălțime) cărnoase. Frunze mari, dințate, puțin păroase. Florile sînt în general în grupe de 3, clin care 2 laterale, femele și una centrală, mai mică, masculă. Pentru a avea flori mari, primii boboci se îndepărtează. Această operație se repetă pe măsură ce planta se mărește. Florile, cu o variată gamă de culori, de la roz pastel pînă la roșu-închis, oranj, alb, galben. Ele pot fi: mari (cca 20 cm diametru) și simple (B. x tuberhybrida Gigantea cu formele: Cristata, are pe petale creșteri în formă de creastă Papilio, cu petale striate; Marmorata, petale marmorate; Crispa, petalele au marginile fimbriate și ondulate; Fimbriata, petale franjurate și Marginata); mari și semiînvoalte (B. x tuberhybrida Gigantea – Dublex cu forma Narcissiflora); mari și învoalte (B. x tuberhybrida Gigantea – Plena, cu formele Camelliaeflora și Rosaeflora); mijlocii, cca 7 cm diametru (B. x tuberhybrida Multiflora – Maxima sau Floribunda); cu flori mici, cu diametrul de cca 4 cm (B. x tuberhybrida Multiflora) și cu flori pendente cu diametrul de 5-7 cm (B. x tuberhybrida Flore – Plena Pendula) (Pl. 11, fig. 66; pl. 12, fig. 67).
19. [DFL] Elaeagnus umbellata Thunb. (syn. E. Crispa Thunb.). Specie originară din China, Japonia. înflorește primăvara. Flori (cca 1,2 cm lungime) galbene. Fructe mici, roz, apar toamna. Arbust de cca 4 m înălțime.
20. [DFL] Gomesa crispa Klotzseh. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori gălbui-verzi, dispuse în ciorchine pendent, 18 cm lungime, petale cu marginea ondulată, perechea exterioară de petale liberă sau foarte puțin concrescută.
21. [DFL] LAGAROSIPHON Hary., LAGAROSIFON, fam. Hydrocharitaceae. Gen cu o singură specie în Africa de S: Lagarosiphon muscoides Harv. (syn. Elodea crispa hort.). Plantă acvatică, submersă, Viguroasă, rezistentă. Crește ușor și este un bun oxigenator. Are frunze ondulate, de culoare închisă.
22. [DFL] Malva crispa L. Specie care înflorește vara-toamna. Flori scurt-pedunculate sau sesile, albicioase, nesemnificative. Frunze pețiolate, pe margine ondulate și dentate. Tulpină erectă, cca 1,8 m înălțime, înfrunzită.
23. [DFL] Trichopilia coccinea Lindl. (syn. T. crispa Lindl.). Specie originară din Costa Rica, Guatemala. înflorește primăvara și toamna. Flori (petale liniare cu vîrf ascuțit, maro-verzi, spre margine mai deschise, label în exterior alb, la bază mai închis, margine ondulată) 1-2, într-o inflorescență pendentă, de cca 12,5 cm diametru. Pseudobulbi oblongi, pînă la 7 cm înălțime. Frunză eliptică cu vîrf ascuțit, pînă la 22 cm lungime.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL