Definiție și ce înseamnă creionare

1. [DEX '09] CREIONARE, creionări, s. f. Acțiunea de a creiona. – V. creiona.

2. [MDA2] creionare sf [At: CONTEMP, Seria II, 1949, nr. 178, 4/5 / Pl: ~nări / E: creiona] 1 Desenare cu creionul (2) Si: creionaj (1-2), creionat1 (1-2). 2 Schițare, în grabă, a unui desen Si: creionaj (3), creionat1 (3). 3 (Fig) Schițare a portretului unui personaj într-o operă literară Si: creionaj (4), creionat1 (4).

3. [DLRLC] CREIONARE, creionări, s. f. (Franțuzism) Acțiunea de a creiona; schițare a unui desen, fig. a unui portret literar. Eroismul construcției i-a impus poetei, deprinsă în faza anterioară a poeziei ei cu creionări scurte, fără adîncime, mijloace de expresie infinit mai bogate. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 178, 4/5.

4. [DLRM] CREIONARE, creionări, s. f. Acțiunea de a creiona.

5. [DN] CREIONARE s.f. Acțiunea de a creiona. [< creiona].

6. [DEX '09] CREIONA, creionez, vb. I. Tranz. A executa cu creionul un desen indicând numai trăsăturile generale ale modelului; a schița. ♦ Fig. (În literatură) A schița un portret, un caracter etc. – Din fr. crayonner.

7. [MDA2] creiona vt [At: CAMIL PETRESCU, T. II, 94 / Pzi: ~nez / E: creion] 1 A desena cu creionul (2). 2 A schița, în grabă, un desen. 3 (Fig) A schița portretul unui personaj într-o operă literară.

8. [CADE] * CREIONA (-nez) vb. tr. 1 A desena cu creionul ¶ 2 A schița [fr.].

9. [DLRLC] CREIONA, creionez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A executa cu creionul un desen în trăsături generale; a schița. Vă creionez un portret. CAMIL PETRESCU, T. II 94. – Fig. A schița cu mijloace literare, (în special) a realiza un portret literar. Scenele sînt realizate cu forță realistă, cu putere de a creiona figuri. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, nr. 223, 2/6.

10. [DLRM] CREIONA, creionez, vb. I. Tranz. A executa cu creionul un desen indicînd numai trăsăturile generale; a schița. ♦ Fig. (În literatură) A schița un portret, un caracter etc. – Fr. crayonner.

11. [DN] CREIONA vb. I. tr. A desena, a schița cu creionul. ♦ (Fig.) A contura, a schița caracterul unui personaj într-o scriere etc. [Pron. cre-io-. / < fr. crayonner].

12. [MDN '00] CREIONA vb. tr. 1. a desena, a schița cu creionul. 2. (fig.) a contura, a schița portretul, caracterul unui personaj. (< fr. crayonner)

13. [Șăineanu, ed. VI] creioná v. 1. a desena cu creionul; 2. a schița.

14. [Scriban] *creĭonéz v. tr. (fr. crayonner). Desemnez cu creĭonu. Schițez.

15. [DOOM 3] creionare s. f., g.-d. art. creionării; pl. creionări

16. [DOOM 2] creionare s. f., g.-d. art. creionării; pl. creionări

17. [DOOM 3] creiona (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. creionez, 3 creionează; conj. prez. 1 sg. să creionez, 3 să creioneze

18. [DOOM 2] creiona (a ~) vb., ind. prez. 3 creionează

19. [Argou] creiona, creionez v. i. a fuma.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] CĂMĂRĂȘIȚĂ, cămărășițe, s. f. 1. Soția cămărașului. 2. (Rar) Îngrijitoare a cămării; […]
1. [DEX '09] CĂMĂTAR, cămătari, s. m. Persoană care dă împrumuturi bănești în schimbul unei […]
[MDA2] cămătarnic sm [At: LB / Pl: ~i / E: cămătar + -nic] (Îvr) Cămătar. […]
[MDA2] cămătaș sm [At: TDRG / Pl: ~ii / E: camătă + -aș] Cămătar. Sursă: […]
1. [MDA2] cămătnicie sf [At: CORESI, ap. HEM 939 / V: cam~[1] / Pl: ~ii […]
1. [DEX '09] CĂMĂTĂREASĂ, cămătărese, s. f. (Rar) Femeie care dă bani cu camătă, care […]
1. [DEX '09] CĂMĂTĂRESC, -EASCĂ, cămătărești, adj. Care este propriu cămătarului, care se referă la […]
1. [DEX '09] CĂMĂTĂREȘTE adv. În felul cămătarilor. – Cămătar + suf. -ește. 2. [MDA2] […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro