1. [MDA2] credințire sf vz credințare
2. [DEX '09] CREDINȚI, credințesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) logodi. – Din credință.
3. [MDA2] credințare sf [At: CABA, SĂL. 87 / Pl: ~țări / E: credința] (Îrg) 1 Adeverire. 2 Întărire a spuselor cuiva Si: credințat1 (2), credințire (2), credințit1 (2). 3 Încredințare. 4 Dare în grijă Si: credințat1 (4), credințire (4), credințit1 (4). 5 Creditare. 6 Creștinare. 7 Logodire.
4. [CADE] CREDINȚI (-țesc) vb. tr. și refl. Tr.-Carp. A (se) logodi: i-a credințit popa Toma (RET.) [credință].
5. [DLRM] CREDINȚI, credințesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) logodi. – Din credință.
6. [DOOM 3] credinți (a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă credințesc, 3 sg. se credințește, imperf. 1 sg. mă credințeam; conj. prez. 1 sg. să mă credințesc, 3 să se credințească; imper. 2 sg. afirm. credințește-te; ger. credințindu-mă
7. [DOOM 2] !credinți (a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se credințește, imperf. 3 sg. se credințea; conj. prez. 3 să se credințească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL