1. [DEX '09] CRACA, crachez, vb. I. Tranz. A descompune prin cracare o substanță organică. – Din fr. craquer.
2. [MDA2] craca vt [At: DN3 / Pzi: ~achez / E: fr craquer] A descompune o substanță organică prin cracare.
3. [MDA2] cracăt sn [At: PAMFILE, CR. 153 / Pl: ~uri / E: crac1 + -ăt] (Reg) 1 Trosnet. 2 Orăcăit de broaște.
4. [DN] CRACA vb. I. tr. A supune operației de cracare. [< fr. craquer].
5. [MDN '00] CRACA vb. tr. a supune operației de cracare. (< fr. craquer)
6. [DOOM 3] craca (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. crachez, 3 crachează; conj. prez. 1 sg. să crachez, 3 să cracheze
7. [DOOM 2] craca (a ~) vb., ind. prez. 3 crachează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL