1. [MDA2] coștireață sf vz coștereață
2. [DLRLC] COȘTIREAȚĂ s. f. v. coștereață.
3. [Șăineanu, ed. VI] coștireață f. 1. coteț de găini; 2. cocină de porci. [Cf. cotineață].
4. [DEX '09] COȘTEREAȚĂ, coșterețe, s. f. (Reg.) Coteț. – Et. nec.
5. [MDA2] coștereață sf [At: I. IONESCU, ap. CADE / V: ~rne~, ~tir~, ~tine~, ~tiure~ cuștir~ / Pl: ~ețe / E: ns cf bg кощта] (Înv) 1 Coteț de porci. 2 Coteț de găini. 3 (Irn) Casă mică și urâtă. 4 Cămară mică, în care se țin poame.
6. [MDA2] coșterneață sf vz coștereață
7. [MDA2] coștineață sf vz coștereață
8. [MDA2] coștiureață sf vz coștereață
9. [MDA2] cotineață sf vz coteneață
10. [MDA2] cuștireață sf vz coștereață
11. [CADE] COȘTEREAȚĂ, COȘTIREAȚĂ (pl. -ețe) sf. 1 Mold. Cocină de porci: coșterețele (mascurilor) trebue a fi ... cît se poate mai curate (ION.) ¶ 2 = COTENEAȚĂ.
12. [DLRLC] COȘTEREAȚĂ, coșterețe, s. f. (Regional) Coteț. Dar de cele coșterețe n-ai uitat? CONTEMPORANUL, VI 143. Pe la miezul nopții, mama Catrina se deșteptă de măcăitul rațelor din coștereață. BUJOR, S. 29. – Variantă; coștireață (CAMILAR, T. 104) s. f.
13. [DLRM] COȘTEREAȚĂ, coșterețe, s. f. (Reg.) Coteț. – Comp. rus kušča, ucr. kuča.
14. [Scriban] coștereáță și coștireáță, V. cotineață.
15. [Scriban] cotineață f., pl. ețe (d. coteț cu sufixu din chichineață). Coteț de păsărĭ de curte, poĭată, curnic. – În nord și coștereață și -ireață (supt infl. altor cuvinte, ca bg. kyšta, casă), îngrăditură de dat mîncare puilor și unde nu pot pătrunde găinile adulte.
16. [DOOM 3] coștereață (reg.) s. f., g.-d. art. coștereței; pl. coșterețe
17. [DOOM 2] coștereață (reg.) s. f., g.-d. art. coștereței; pl. coșterețe
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL