1. [DEX '09] COTUTORE, -OARE, cotutori, -oare, s. m. și f. Persoană însărcinată de o autoritate judiciară să exercite funcția de tutore împreună cu altă persoană. – Din fr. cotuteur.
2. [MDA2] cotutore sm [At: / V: (înv) ~or / Pl: ~i / E: fr cotuteur] Persoană abilitată de o autoritate juridică să exercite o tutelă împreună cu altă persoană.
3. [DN] COTUTORE, -OARE s.m. și f. Cel care deține autoritatea tutelară asupra cuiva împreună cu altă persoană. [Cf. fr. cotuteur].
4. [MDN '00] COTUTORE, -OARE s. m. f. cel care deține autoritatea tutelară asupra cuiva împreună cu altă persoană. (< fr. cotuteur)
5. [MDA2] cotutor sm vz cotutore
6. [DLRLC] COTUTOR, -OARE, cotutori, -oare, s. m. și f. Persoană însărcinată de o autoritate judiciară să exercite funcția de tutore împreună cu altă persoană, cu drepturi și obligații egale.
7. [DLRM] COTUTOR, -OARE, cotutori, -oare, s. m. și f. Persoană însărcinată de o autoritate judiciară să exercite funcția de tutore împreună cu altă persoană. – După fr. cotuteur.[1]
8. [DOOM 3] cotutore s. m., art. cotutorele; pl. cotutori
9. [DOOM 2] cotutore s. m., pl. cotutori
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL