1. [DEX '09] COTOROANȚĂ, cotoroanțe, s. f. Femeie bătrână și rea; baborniță. ♦ (Pop.) Vrăjitoare. – Et. nec.
2. [MDA2] cotoroanță sf [At: NEGRUZZI, S. I, 323 / Pl: ~țe / E: nct] (Prt) 1 Babă. 2 Bătrână urâtă, fără dinți. 3 Bătrână ursuză, certăreață, răutăcioasă. 4 Bătrână căreia nu-i tace gura, ocărând toată ziua. 5 (Reg) Pețitoare. 6 (Pex) Bărbat clevetitor și ursuz. 7 (Reg; pex) Pețitor. 8 (Pop) Vrăjitoare. 9 (Îvp) Prostituată. 10 (Pop) Femeie blestemată.
3. [CADE] COTOROANȚĂ (pl. -țe) sf. F Femeie bătrînă și rea: a chemat pe jupîneasa bătrînă, o ~ zugrăvită și smălțuită (CAR.) [ung. kotronc].
4. [DLRLC] COTOROANȚĂ, cotoroanțe, s. f. Babă, femeie bătrînă și rea. Ce de bănet are cotoroanța! VISSARION, B. 148. Cotoroanța din cărucior ne osîndise copilăria. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 132. Stăpînul casei... a chemat pe jupîneasa bătrînă, o cotoroanță zugrăvită și smălțuită pe care o pusese mai mare peste slugi, să poarte cheile și să ducă grija de toate. CARAGIALE, O. III 29. O mătușă a ei, cotoroanță bună de sugrumat, o pregătește pentru un bătrîn bogat. NEGRUZZI, S. I 323. ♦ (Mitol. pop.) Vrăjitoare. Stînd el acolo și uitîndu-se la cotoroanța de babă... fata... îl zări. ISPIRESCU, L. 260.
5. [DLRM] COTOROANȚĂ, cotoroanțe, s. f. Femeie bătrînă și rea. ♦ (Mitol. pop.) Vrăjitoare.
6. [Șăineanu, ed. VI] cotoroanță f. 1. pisică bătrână; 2. fig. babă urîtă și cicălitoare, babă vrăjitoare [V. cotoiu, cu o finală analogică (cf. cloanță, tărăboanță)].
7. [Scriban] cotoroánță (oa dift.) f., pl. e (cp. cu cotroanțe și cu ung. kotronc, moț). Iron. Hodoroagă, babă hodorogită. – V. bahorniță, hoașcă, zgîrță.
8. [DOOM 3] cotoroanță s. f., g.-d. art. cotoroanței; pl. cotoroanțe
9. [DOOM 2] cotoroanță s. f., g.-d. art. cotoroanței; pl. cotoroanțe
10. [DER] COTOROANȚĂ, cotoroanțe, s. f. 1. (Var.) Zdreanță. 2. Femeie rea, harpie (1), zgripțuroaică (2). (cf. zdreanță)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL