Definiție și ce înseamnă costișa

1. [MDA2] costișa vi [At: LB / Pzi: ~șez / E: costiș3] (Înv) A înainta oblic.

2. [DEX '09] COSTIȘ, -Ă, costiși, -e, adj., s. f. 1. Adj. (Adesea adverbial) Înclinat, aplecat pe o coastă; pieziș, oblic, strâmb. 2. S. f. Coastă de deal; povârniș, pantă. – Coastă + suf. -iș.

3. [MDA2] costiș2 sn vz costișă

4. [MDA2] costiș3, ~ă [At: CANTEMIR, I. I. I, 168 / Pl: ~i,/ E: coastă + -iș] (Înv) 1 a Înclinat. 2 a Oblic. 3 av Pieziș. 4 av Strâmb. 5 sn Parte laterală a căruței. 6 sn Lănțug care leagă dricul de crucea căruței.

5. [MDA2] costișă sf [At: DOSOFTEI, V. S. 69 / V: (reg) ~se, ~iș / Pl: ~șe / E: coastă + -iș] 1 Coastă de deal de întindere mică. 2 (Reg) Pantă prăpăstioasă Si: corhană, plisc, țurană.

6. [MDA2] costișe sf vz costișă

7. [CADE] COSTIȘ I. adv. Pieziș: vom putea judeca cum merg, drept sau ~ (ȚICH.). II. COSTIȘ (pl. -ișe, -ișuri) sn., COSTIȘĂ (pl. -șe) sf. 🌐 Coastă de deal: umblau încet și cu sfială pe costișul lunecos (ODOB.); casele înșirate pe costișa prăvălită spre Dunăre (VLAH.).

8. [DLRLC] COSTIȘ2, -Ă, costiși, -e, adj. (Rar) înclinat, aplecat, pe-o coastă, pieziș, oblic, strîmb. Potecă costișă.

9. [DLRLC] COSTIȘ1 s. n. v. costișă.

10. [DLRLC] COSTIȘĂ, costișe, s. f. Coastă de deal, povîrniș, pantă. În lumina strălucită, cît bătea ochiul, cîmpuri și costișe mănoase se vedeau; bogăția pămîntului dormea în soarele lui august netulburată, liniștită ca și seninul cerului. SADOVEANU, O. I 508. Pe înclinarea lină a costișei, copaci roditori de toate soiurile răsăreau de la brîu în sus, din fînațul înalt, și înflorit. HOGAȘ, M. N. 150. [Omul] pleacă pe costișă într-o parte spre pădure și se cam mai duce. CREANGĂ, P. 41. Pe drumul de costișă ce duce la Vaslui... ALECSANDRI, P. A. 210. – Variantă: (rar) costiș (ODOBESCU, S. III 183) s. n.

11. [DLRM] COSTIȘ2, -Ă, costiși, -e, adj. (Adesea adverbial) Înclinat, aplecat pe o coastă, pieziș, oblic, strîmb. – Din coastă + suf. -iș.

12. [DLRM] COSTIȘĂ, costișe, s. f. Coastă de deal; povîrniș, pantă. [Var. : (rar) costiș s. n.] – Din coastă + suf. -ișă.

13. [Șăineanu, ed. VI] costiș a. și adv. pieziș, prăpăstios; pe costișe maluri BOL. ║ n. coastă de deal: pe drumul de costișe ce duce la Vaslui AL.

14. [Scriban] costíș adv. În coastă: a lovi costiș. Spre coastă, la deal: drumu ce suĭa costiș (VR. 1923, 4, 24). – La Od. n., pl. e = costișă, ca și la ChN. I, 43: pornesc din costiș doŭă văĭ.

15. [Scriban] costíșă f., pl. e. Coastă de deal. Fig. Iron. A paște la costișă, a sta fără grijă și a nu ști ce se petrece pe socoteala ta. V. murg.

16. [DOOM 3] costiș1 (reg.) adj. m., pl. costiși; f. costișă, art. costișa, pl. costișe

17. [DOOM 3] costișă (pantă) s. f., art. costișa, g.-d. art. costișei; pl. costișe

18. [DOOM 2] costiș adj. m., pl. costiși; f. costișă, art. costișa, pl. costișe

19. [DOOM 2] costișă s. f., art. costișa, g.-d. art. costișei; pl. costișe

20. [MDO] costișă, pl. costișe

21. [DE] COSTIȘA 1. Com. în jud. Neamț, pe Bistrița; 3.711 loc. (1991). Hidrocentrală. Stație de c. f. Pe terit. acesteia a fost descoperită o așezare fortificată, cu șanțuri de apărare, datînd din epoca Bronzului (sec. 19-14 î. Hr.). 2. Cultură din Bronzul mijlociu răspîndită în NE Moldovei. Denumită astfel după așezarea descoperită în com. cu același nume. Cultură a populației autihtonice romanice, de la E de M-ții Carpați, dezvoltată în sec. 5-7. Denumită și C.-Botoșana.

22. [DLRLV] COSTIȘ adv. (Mold., Ban.) Înclinat, pieziș. A: Din fundul groapei un gîrliciu strîmpt pînă în fața pămîntului costiș scotea. CANTEMIR IST. C: Koslish. Per latus. Ad latus. AC, 347. Etimologie: coastă + suf. -iș. Vezi și costișă. Cf. h o r ț i ș.

23. [DLRLV] COSTIȘĂ s.f. (Mold.) Pantă abruptă. Mearsă, luînd costișa muntelui la un sat. DOSOFTEI, VS. Era cuprinsă toată costisa pînă pre subpt pădure. NECULCE; cf. M. COSTIN. Etimologie: coastă + suf. -ișă. Vezi și costiș.

24. [DRAM 2021] costíș, -ă, costiși, -e, adj. 1. Înclinat, aplecat. 2. Pieziș, oblic. 3. (adv.) Încruntat: „Să uită costiș când e mânios” (ALRRM, 1969: 29). – Din coastă + suf. -iș (DEX, MDA).

25. [DRAM 2015] costiș, -ă, costiși, -e, adj. – 1. Înclinat, aplecat. 2. Pieziș, oblic. 3. Încruntat: „Să uită costiș când e mânios” (ALRRM, 1969: 29). – Din coastă + suf. -iș (DEX, MDA).

26. [DRAM] costiș, -ă, adj. – Înclinat, aplecat. 2. Pieziș, oblic. 3. Încruntat: „Să uită costiș când e mânios” (ALR 1969: 29). – Din coastă (< lat. costa) + -iș.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro