Definiție și ce înseamnă cositorire

1. [DEX '09] COSITORIRE, cositoriri, s. f. Acțiunea de a cositori și rezultatul ei. – V. cositori.

2. [MDA2] cositorire sf [At: DICȚ. / V: (reg) ~st~, cust~ / Pl: ~ri / E: cositori] 1 Spoire a interiorului unui vas cu cositor1 (1) Si: cositorit1 (1). 2 Acoperire a unor obiecte metalice cu cositor1 (2), pentru a nu se oxida Si: cositorit1 (2).

3. [DLRLC] COSITORIRE, cositoriri, s. f. Acțiunea de a cositori.

4. [DLRM] COSITORIRE, cositoriri, s. f. Acțiunea de a cositori.

5. [DEX '09] COSITORI, cositoresc, vb. IV. Tranz. A acoperi suprafața unui vas, a unei piese etc. de metal cu un strat subțire de cositor pentru a împiedica oxidarea; a spoi. – Din cositor1.

6. [MDA2] cositori vt [At: COSTINESCU / V: (reg) ~st~, cust~ / Pzi: ~resc / E: cositor1] 1 A spoi interiorul unui vas cu cositor1 (1). 2 A acoperi obiecte metalice cu un strat de cositor1 (1), pentru a nu se oxida.

7. [MDA2] costori vt vz cositori

8. [MDA2] costorire sf vz cositorire

9. [MDA2] custori v vz cositori

10. [MDA2] custorire sf vz cositorire

11. [CADE] COSITORI (-oresc) vb. tr. 🔧 A spoi cu cositor, a acoperi cu un strat de cositor.

12. [DEX '98] COSITORI, cositoresc, vb. IV. Tranz. A acoperi suprafața interioară a unui vas, a unei piese etc. de metal cu un strat subțire de cositor pentru a împiedica oxidarea; a spoi. – Din cositor1.

13. [DLRLC] COSITORI cositoresc, vb. IV. Tranz. A acoperi suprafața interioară a unui vas de metal oxidabil cu un strat subțire de cositor, pentru a împiedica oxidarea; a spoi. A pus să-i cositorească cazanul.

14. [DLRM] COSITORI, cositoresc, vb. IV. Tranz. A acoperi suprafața interioară a unui vas de metal cu un strat subțire de cositor, pentru a împiedica oxidarea; a spoi. – Din cositor.

15. [Șăineanu, ed. VI] cositorì v. a acoperi cu un strat de cositor, a spoi.

16. [Scriban] cositorésc și costorésc v. tr. Olt. Acoper cu un strat de cositor, spoĭesc: Țiganiĭ costoresc tingirile.

17. [Scriban] costorésc, V. cositoresc.

18. [DOOM 3] cositorire s. f., g.-d. art. cositoririi; pl. cositoriri

19. [DOOM 2] cositorire s. f., g.-d. art. cositoririi; pl. cositoriri

20. [DOOM 3] cositori (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cositoresc, 3 sg. cositorește, imperf. 1 cositoream; conj. prez. 1 sg. să cositoresc, 3 să cositorească

21. [DOOM 2] cositori (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cositoresc, imperf. 3 sg. cositorea; conj. prez. 3 să cositorească

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] GÂFÂI, gâfâi, vb. IV. Intranz. A respira des și greu (în urma […]
1. [DEX '09] GÂFÂIALĂ, gâfâieli, s. f. Gâfâit. [Pr.: -fâ-ia-] – Gâfâi + suf. -eală. […]
[Scriban] gîfîitúră f., pl. ĭ. Rezultatu gîfîiriĭ: aud niște gîfîiturĭ. Sursă: DEX online sub licență […]
1. [DEX '09] GÂGÂI, pers. 3 gâgâie, vb. IV. Intranz. (Despre gâște sau rațe) A […]
1. [DEX '09] GÂGÂIT, gâgâituri, s. n. Faptul de a gâgâi; strigăt caracteristic scos de […]
1. [DEX '09] GÂGÂLICE, gâgâlici, s. f. (Pop. și fam.) Obiect sau ființă de dimensiuni […]
1. [Șăineanu, ed. VI] gâjulie (gujulie) f. Buc. insectă, mai ales care nu poate sbura. […]
1. [Scriban] calbáș, cîlbáș, gîlbáj (est) și gîlbáș (vest). m. (ung. kolbász, rus. kolbasá și […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro