Definiție și ce înseamnă corvetă

1. [DEX '09] CORVETĂ, corvete, s. f. 1. Navă de război de mic tonaj, ușor armată și cu mare mobilitate în acțiune. 2. (Ieșit din uz) Corabie de război cu trei catarge, mai mică decât fregata și mai mare decât bricul. – Din fr. corvette.

2. [MDA2] corvetă sf [At: GHICA, S. 400 / V: covertă / Pl: ~te / E: fr corvette, it corvetta, ger Korvette, rs корвет] 1 Corabie mică și rapidă, întrebuințată în luptele maritime. 2 Navă de război de mic tonaj, ușor armată și cu mare mobilitate în acțiune.

3. [CADE] * CORVETĂ (pl. -ete) sf. ⛵ Mică corabie de războiu de un rang inferior fregatei (🖼 1507): lîngă un vas din India se înălțau catargurile unei corvete americane (GOR.) [fr.].

4. [DLRLC] CORVETĂ, corvete, s., f. Navă de război de mic tonaj, ușor înarmată și cu mare mobilitate în acțiune. Corvetele însoțesc convoaiele de vase comerciale. ◊ (Ieșit din uz) Corabie de război cu trei catarge, înarmată cu artilerie ușoară, mai mică decît fregata și mai mare decît bricul. Fusese îmbarcat pe Luara, o corvetă care transporta condamnații în coloniile franceze, la Cayena. BART, E. 274. Vaporul era corveta... Chaptalu, cel mai iute mergător de atunci al marinei franceze. GHICA, S. 400. Iată plutind pe-a mării spume O sprintenă corvetă. ALECSANDRI, O. 165.

5. [DLRM] CORVETĂ, corvete, s. f. 1. Navă de război de mic tonaj, ușor înarmată și cu mare mobilitate în acțiune. 2. (Ieșit din uz) Corabie de război cu trei catarge, mai mică decît fregata și mai mare decît bricul (înarmată cu artilerie ușoară). – Fr. corvette.

6. [DN] CORVETĂ s.f. Navă de război de mic tonaj, cu trei arbori, cu greement pătrat, înarmată ușor și avînd mobilitate mare în acțiune, folosită pentru escortă. [Cf. fr. corvette, it. corvetta].

7. [MDN '00] CORVETĂ s. f. navă de luptă de mic tonaj, cu trei arbori, cu greement pătrat, înarmată ușor și având mobilitate mare în acțiune, folosită pentru escortă. (< fr. corvette)

8. [Șăineanu, ed. VI] corvetă f. corabie de răsboiu mai mică decât fregata și mai mare decât bricul: o sprintenă corvetă AL.

9. [Scriban] *corvétă f., pl. e (fr. corvette, d. lat. corbita, corabie de transport, d. corbis, corba, coș, paner; it. corvetta. V. corfă, coropcă). Veche corabie de războĭ, maĭ mică de cît fregata și maĭ mare de cît bricu.

10. [MDA2] covertă3 sf vz corvetă

11. [DOOM 3] corvetă (navă) s. f., g.-d. art. corvetei; pl. corvete

12. [DOOM 2] corvetă (navă) s. f., g.-d. art. corvetei; pl. corvete

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro