Definiție și ce înseamnă corupțiune

1. [DEX '09] CORUPȚIUNE s. f. v. corupție.

2. [MDA2] corupțiune sf vz corupție

3. [CADE] * CORUPȚIUNE, * CORUPȚIE sf. 1 Faptul de a (se) corupe; stricare ¶ 2 Ⓕ Depravare, desfrînare, destrăbălare ¶ 3 Mituire [fr.].

4. [DLRM] CORUPȚIUNE s. f. v. corupție.

5. [DN] CORUPȚIUNE s.f. v. corupție.

6. [Șăineanu, ed. VI] corupți(un)e f. 1. fapta și efectul coruperii; 2. starea celui corupt.

7. [Scriban] *corupțiúne f. (lat. corrúptio, -ónis). Stricare, alterare: corupțiunea aeruluĭ. Fig. Mituire: corupțiunea marturilor. Depravare: corupțiunea obiceĭurilor. Evoluțiune: corupțiunea cuvintelor. – Și -úpție.

8. [DEX '09] CORUPȚIE, corupții, s. f. 1. Abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie. 2. Desfrânare, depravare. [Var.: (înv.) corupțiune s. f.] – Din fr. corruption, lat. corruptio, -onis.

9. [MDA2] corupție sf [At: (1848) URICARIUL X, 4/21 / V: conr~, ~iune / Pl: ~ii / E: fr corruption] 1 (Înv) Alterare. 2 Seducere. 3 Depravare. 4 Abatere de la cinste. 5 Abdicare de la o datorie.

10. [DEX '98] CORUPȚIE, corupții, s. f. 1. Stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie. 2. Desfrânare, depravare. [Var.: (înv.) corupțiune s. f.] – Din fr. corruption, lat. coruptio, -onis.

11. [DLRLC] CORUPȚIE, corupții, s. f. 1. Stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie. 2. Desfrînare, depravare. Am văzut fața ta pală de o bolnavă beție, Buza ta învinețită de-al corupției mușcat. EMINESCU, O. I 29. – Pronunțat: -ți-e. – Variantă: (învechit) corupțiune (HOGAȘ, DR. II 167, CARAGIALE, O. VII 261) s. f.

12. [DLRM] CORUPȚIE, corupții, s. f. 1. Stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie. 2. Desfrînare, depravare. [Var.: (înv.) corupțiune s. f.] – Fr. corruption (lat. lit. corruptio, -onis).

13. [DN] CORUPȚIE s.f. 1. Îndepărtare, abatere de la moralitate, de la datorie. 2. Depravare, pervertire; venalitate. [Gen. -iei, var. corupțiune s.f. / cf. lat. corruptio, fr. corruption].

14. [MDN '00] CORUPȚIE s. f. abatere de la moralitate, de la datorie; depravare, pervertire, venalitate. (< fr. corruption, lat. corruptio)

15. [DOOM 3] corupție (desp. -ți-e) s. f., art. corupția (desp. -ți-a), g.-d. art. corupției; pl. corupții, art. corupțiile (desp. -ți-i-)

16. [DOOM 2] corupție (-ți-e) s. f., art. corupția (-ți-a), g.-d. art. corupției; pl. corupții, art. corupțiile (-ți-i-)

17. [MDO] corupție

18. [IVO-III] corupție, -ției gen. a.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro