1. [MDA2] cornățel1 sn [At: PANȚU, PL.2/ V: ~nuț~ / Pl: ~e / E: cornat + -el] (Bot; reg) 1 Turiță (Agrenomia eupatoria). 2 Brădișor (Lycapodium alpinum). 3 Scaietele-popii (Xantium atrumerium).
2. [MDA2] cornățel2 sm [At: CORNEA, T. 9 / Pl: ~ei / E: cornet2 + -el] (Reg) Lemn de care se atârnă șleaurile hamurilor Cf cornet.
3. [MDA2] cornățel3, ~ea a [At: H XIII, 199 / Pl: ~ei, ~ele / E: cornat + -el] (Rar; d. vite) 1-2 (Șhp) Cornat (mic).
4. [CADE] CORNĂȚEL sm. 🌿 = TURIȚĂ1 [cornat].
5. [Șăineanu, ed. VI] cornățel m. Bot. turiță (numită astfel după forma inflorescenței sale).
6. [Scriban] cornățél m., pl. eĭ (d. corn 2). Turiță.
7. [MDA2] cornuțel3 sn vz cornățel1
8. [Scriban] túriță f., pl. e (sîrb. túrica, bg. tórica, rus. torica, id., d. vsl. treti, a călca). 1. O plantă erbacee rozacee cu ghimpĭ micĭ și încîrligațĭ care crește pe marginea drumurilor (agrimónia eupatória). Are proprietățĭ astringente. 2. O plantă erbacee rubicacee numită și asprișoară, cornățel, lipicĭ, lipicioasă și scaĭ mărunt (gallium aparine). Fructele eĭ aŭ ghĭmpĭ și se prind de haĭne, de unde-ĭ vine numele de lipicĭoasă. 3. O plantă cariofilee numită și hrana vaciĭ (spérgula arvensis). 4. O plantă erbacee boraginee care crește pin locurĭ aride (echinospermum láppula). – Și turíță după R. C. 12, 147).
9. [DOOM 3] cornățel s. m., pl. cornăței, art. cornățeii
10. [DOOM 2] cornățel s. m., pl. cornăței, art. cornățeii
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL