1. [DEX '09] CORIBANT, coribanți, s. m. Preot al zeiței grecești Cibele, al cărei cult avea un caracter orgiac. – Din fr. corybante.
2. [MDA2] coribant sm [At: DN3 / Pl: ~nți / E: fr corybante] Preot al zeiței grecești Cibele.
3. [DEX '98] CORIBANT, coribanți, s. m. Preot al zeiței grecești Cibela, al cărei cult avea un caracter orgiac. – Din fr. corybante.
4. [DN] CORIBANT s.m. Preot al zeiței antice Cibele, al cărei cult avea caracterul unor orgii exaltate. [< lat. corybante, gr. korybas].
5. [MDN '00] CORIBANT s. m. 1. (în Grecia antică) preot al zeiței Cibele, cu un cult orgiastic. 2. (fig.) chefliu, petrecăreț. (< fr. corybante, gr. korybas, -antos)
6. [Scriban] *coribánt m. (vgr. korýbas, -ýbantos, d. korýpto, daŭ din cap, zburd). Preut al zeițeĭ Cibela din Frigia.
7. [DOOM 3] coribant s. m., pl. coribanți
8. [DOOM 2] coribant s. m., pl. coribanți
9. [D.Religios] coribant, coribanți s. m. Preot al zeiței grecești Cibela, socotit ființă supraumană, care executa un dans ritual frenetic în acompaniament muzical strident, încheiat cu cădere în extaz. – Din fr. corybante.
10. [DE] CORÍBANȚI (KORIBANTES) (în mitologia greacă), divinități masculine de origine asiatică. Cultul lor prevedea dansuri războinice și manifestări orgiastice.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL