1. [DEX '09] CORESPUNDE, corespund, vb. III. Intranz. 1. A fi conform cu ceva, a se potrivi, a răspunde la așteptări, la dorințe sau la speranțe. 2. A fi în legătură, a comunica cu ceva; a fi situat în același plan cu ceva, a se afla în dreptul altui obiect. [Part. corespuns] – Din fr. correspondre.
2. [MDA2] corespunde vi [At: MARCOVICI, D. 470/ 26 / V: (înv) ~răs~, conr~ / Pzi: ~pund / E: fr correspondre] 1 A fi conform cu ceva Si: a se potrivi. 2 A răspunde la așteptări, dorințe, speranțe. 3 A comunica cu ceva. 4 A fi situat în același plan cu ceva. 5 A se afla în dreptul altui obiect. 6 (Înv) A răspunde sentimentelor cuiva. 7 A comunica cu... 8 A fi așezat simetric în dreptul altcuiva. 9 A coresponda.
3. [CADE] * CORESPUNDE (-pund) vb. intr. 1 A fi conform cu ceva ¶ 2 A se potrivi cu sentimentele sau faptele altuia ¶ 3 A fi așezat simetric în raport cu altceva ¶ 4 A fi în comunicație, a da în, a răspunde în: odaia din fund corespunde cu balconul [fr.].
4. [DLRLC] CORESPUNDE, corespund, vb. III. Intranz. (Urmat de determinări în dativ sau introduse prin prep. «cu», «în» sau «la») 1. A fi conform (cu ceva), a se potrivi (cu sau la ceva), a răspunde la așteptări, dorințe sau speranțe. Dezvoltarea relațiilor economice internaționale, pe baza satisfacerii intereselor reciproce și a respectării independenței fiecărei țări, corespunde de asemenea dorinței tuturor popoarelor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2723. [Sindicatele] lămuresc masele că politica partidului corespunde pe deplin intereselor oamenilor muncii, că ea garantează îndeplinirea sarcinilor istorice ale clasei muncitoare. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 330, 1/2. Acum mă îndoiam dacă poiana corespunde laudelor mele. IBRĂILEANU, A. 154. N-ai spus nimic... despre o altă pasăre pe care mulți la noi o confundă cu graurele, din cauză că ea poartă pe franțuzește un nume ce s-ar crede că corespunde cu al acestuia. ODOBESCU, S. III 24. ◊ Expr. A corespunde adevărului = a fi conform cu adevărul, a fi exact. Afirmația aceasta nu corespunde adevărului. 2. A fi în legătură sau în comunicare cu ceva; a fi situat în același plan cu ceva, a se afla în dreptul altui obiect. Fiecărei camere de la parter îi corespunde una la etaj. – Forme gramaticale: perf. s. corespunsei, part. corespuns.
5. [DLRM] CORESPUNDE, corespund, vb. III Intranz. 1. A fi conform cu ceva, a se potrivi, a răspunde la așteptări, dorințe sau speranțe. 2. A fi în legătură sau în comunicare cu ceva ; a fi situat în același plan cu ceva, a se afla în dreptul altui obiect. [Part. corespuns] – Fr. correspondre.
6. [DN] CORESPUNDE vb. III. intr. 1. A fi conform (cu ceva), a răspunde la așteptări. 2. A fi în legătură sau în comunicare cu ceva. [P.i. corespund, perf. s. -nsei, part. -ns. / cf. fr. correspondre, it. corrispondere].
7. [MDN '00] CORESPUNDE vb. intr. 1. a fi conform (cu ceva), a răspunde la așteptări. 2. a fi în legătură, a comunica cu ceva; a fi situat în același plan cu ceva. (< fr. correspondre)
8. [Șăineanu, ed. VI] corespunde v. 1. a fi în conformitate de sentimente, de idei; 2. a fi în comunicație: această cameră corespunde cu o galerie.
9. [MDA2] corăspunde v vz corespunde
10. [CADE] * CORESPUNZĂTOR adj. verb. CORESPUNDE Care corespunde; potrivit; care e conform cu ¶ ¶ C. NECORESPUNZĂTOR.
11. [Scriban] *corespúnd, -úns, a -únde v. intr. (mlat. cor-respondére. V. răspund). Întrețin o corespondență: corespund cu cineva pin scrisorĭ. (Fals corespondez). Comunic, îs în comunicațiune: aceste camere corespund între ele; Mă potrivesc: unghĭurĭ corespondente, gîndurile voastre corespund.
12. [DOOM 3] corespunde (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. corespund, 2 sg. corespunzi, 3 sg. corespunde, perf. s. 1 sg. corespunsei, 1 pl. corespunserăm, m.m.c.p. 1 pl. corespunseserăm; conj. prez. 1 sg. să corespund, 3 să corespundă; ger. corespunzând; part. corespuns
13. [DOOM 2] corespunde (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. corespund; conj. prez. 3 să corespundă; ger. corespunzând
14. [DER] corespunde (corespund, corespuns), vb. – 1. A fi conform cu ceva, a se potrivi. – 2. A fi în legătură, a comunica cu ceva. Din fr. correspondre sau it. corrispondere, asimilat la conjug. lui răspunde. Este dublet al lui coresponda, vb. (Trans., din germ. korrespondieren) și corespondarisi, vb. (sec. XVIII), cu terminația din ngr. – Der. corespunzător, adj. (care corespunde; conform); corespondent, adj.; corespondență, s. f., din fr.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL