Definiție și ce înseamnă copai

1. [DEX '09] COPAI s. n. Substanță extrasă din copaier, conținând terebentină, care se folosește, în medicină, împotriva unor tulburări ale căilor urinare. – Din fr. copahu.

2. [MDA2] copai sf [At: BIANU, D. S., ap. DA ms / V: ~v sn / Pl: ~ / E: fr copahu] Substanță extrasă din copaier, care conține terebentină, folosită în medicină împotriva unor tulburări ale căilor urinare.

3. [DLRM] COPAI s. m. Substanță extrasă din copaier, care conține terebentină și care se folosește în medicină contra unor tulburări ale căilor urinare. – Fr. copahu.

4. [MDN '00] COPAI s. n. substanță extrasă din copaier, conținând terebentină, folosit în medicină. (< fr. copahu)

5. [DEX '09] COPAIE, copăi, s. f. (Reg.) 1. Albie (1). 2. Ladă în care curge făina la moară. [Pr.: -pa-ie] – Din bg., sb. kopanja.

6. [MDA2] copaie sf [At: ANON. CAR. / P: ~pa-ie / Pl: ~păi / E: bg копаия, srb kopanja] (Reg) 1 Albie. 2 Luntre. 3 Leagăn. 4 Ladă în care curge făina la moară.

7. [MDA2] copaiv sn vz copai

8. [MDA2] copăi vt [At: DAMÉ, T. 62 / V: ~poi / Pzi: ~esc / E: vsl копати, srb. kopati, bg. копая] (Trs) A prăși.

9. [MDA2] copoi2 v vz copăi[1]

10. [MDA2] cupaie sf vz copaie

11. [MDA2] opaie[1] sf vz copaie

12. [CADE] COPAIE sf. 1 🏺 Albioară, covată în care se frămîntă aluatul pentru pîine (🖼 1446): plutesc împrăștiate copăi, țoale și perine luate de șivoiu (VLAH.) ¶ 2 🏚 Postava în care curge făina la moară [vsl. kopanja].

13. [CADE] ❍ COPĂI (-ăesc) vb. tr. Olten. Băn. 🚜 A îngropa porumbul, a-l mușuroi [srb. kopati].

14. [CADE] COPĂIȚĂ (pl. -țe) sf. 1 dim. COPAIE: omul vărsă un ștergar de mălaiu în copăița femeii (DLVR.) ¶ 2 🏚 Teica în care curg grăunțele din coșul morii.

15. [CADE] ❍ COPOI = COPĂI.

16. [DEX '98] COPAIE, copăi, s. f. (Reg.) 1. Albie (1). 2. Ladă în care curge făina la moară. [Pr.: -pa-ie] – Din bg., scr. kopanja.

17. [DLRLC] COPAIE, copăi, s. f. Albie, covată. Îl așez lin în copaie, Să nu știe de războaie. CORBEA, în POEZ. N. 140. Copilul... doarme-n copaia lui atîrnată de frînghii în tavan. CARAGIALE, S. 5. Sus copaie, în copaie. La mijloc carne de oaie (Scoica). SADOVEANU, P. C. 12. Punea sita și cernea, în copaie frămînta, Frumos colac că făcea. TEODORESCU, P. P. 141.

18. [DLRM] COPAIE, copăi, s. f. Albie, covată. – Bg., sb. kapanja.

19. [Șăineanu, ed. VI] copaie f. 1. albie mică în care se ține mălaiu și se frământă pâinea; 2. lada în care curge făina morii. [Slav; KOPANĬA].

20. [Scriban] copaĭe f., pl. ăĭ (nsl. kopánja, id., d. kopáti, a săpa, a scobi. V. copcă 2. Bern. 1, 563). Vest. Albie, covată.

21. [DOOM 3] copai (desp. -pai) s. n.

22. [DOOM 2] copai (-pai) s. n.

23. [DOOM 3] copaie (reg.) s. f., g.-d. art. copăii; pl. copăi

24. [DOOM 2] copaie (reg.) s. f., g.-d. art. copăii; pl. copăi

25. [MDO] copaie, pl. copăi

26. [IVO-III] copaie, -păi.

27. [DER] copaie (copăi), s. f. – Albie, troacă dintr-o singură bucată, făcută dintr-o jumătate de trunchi de copac scobit, ca o luntre. Are folosiri multiple, ca albie de spălat, covată de frămîntat, lighean sau leagăn, astfel încît ajunge echivalent al acestor cuvinte. – Mr. cupane, megl. cupană. Sl. (bg. kopanja, sl. kòpanja), din sl. kopati, kopajo „a goli” (Cihac, II, 72; Conev 64; DAR), cf. a scobi. Aceleiași rădăcini sl. îi aparțin copăi, vb. (a săpa; a prăși), cf. sb. kópati „a săpa”; copancă, s. f. (Maram., groapă făcută de căderea unui copac), din rut. kopanka „groapă”; copeneață, s. f. (cutie; piuliță de pisat), dintr-un cuvînt sl. neindentificat.

28. [DLRLV] COPAIE s.f. (Ban.) Albie. Copanyĕ. AC, 347. Etimologie: bg., scr. kopanja. Cf. c o v a t ă.

29. [DAR] copăi, copăiesc, vb. IV (reg.) a săpa, a prăși, a mușuroi (pământul).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANHEDRIN s. n. Tribunal penal la vechii iudei; fig. grup de oameni […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro