Definiție și ce înseamnă coordonator

1. [DEX '09] COORDONATOR, -OARE, coordonatori, -oare, adj., s. m. și f., s. n. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană, organ) care coordonează. 2. Adj. (Lingv.; în sintagma) Conjuncție coordonatoare = conjuncție care leagă propoziții sau părți de propoziție de același fel. 3. S. n. Aparat care indică în mod automat pilotului, în cursul zborului, poziția avionului și distanța parcursă de la locul de decolare. – Din fr. coordonnateur.

2. [MDA2] coordonator, ~oare [At: DA ms / V: ~din~ / Pl: ~i, ~oare / E: fr coordonnateur] 1-2 smf, a (Persoană) care coordonează (2). 3 a (Lin; îs) Conjuncție ~oare Conjuncție care leagă propoziții sau părți de propoziții de același fel. 4 sn Aparat care indică în mod automat pilotului, în cursul zborului, poziția avionului și distanța parcursă de la locul de decolare.

3. [DEX '98] COORDONATOR, -OARE, coordonatori, -oare, adj., subst. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care coordonează. 2. Adj. (Lingv.; în sintagma) Conjuncție coordonatoare = conjuncție care leagă propoziții sau părți de propoziție de același fel. 3. S. n. Aparat care indică în mod automat pilotului, în cursul zborului, poziția avionului și distanța parcursă de la locul de decolare. – Din fr. coordonnateur.

4. [DLRLC] COORDONATOR1, coordonatoare, s. n. Aparat care indică pilotului în mod automat locul unde se află avionul și distanța parcursă de la locul de decolare.

5. [DLRLC] COORDONATOR2, -OARE, coordonatori, -oare, adj. Care îndeplinește funcția de coordonare. Director coordonator. ◊ Conjuncție coordonatoare = conjuncție care leagă două propoziții de același fel sau două părți de propoziție cu aceeași funcțiune, sintactică. «Și», «sau», «dar», «iar» sînt conjuncții coordonatoare.

6. [DLRLC] COORDONATOR3, -OARE, coordonatori, -oare s. m. și f. Persoană sau grup de persuane cure îndeplinește funcția de a coordona mai multe acțiuni.

7. [DLRM] COORDONATOR1, coordonatoare, s.n. Aparat care indică pilotului în mod automat locul unde se află avionul și distanța parcursă de la locul de decolare. – V. coordinator.

8. [DLRM] COORDONATOR, -OARE, coordonatori, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care coordonează. 2. S. m. și f. Persoană sau grup de persoane care coordonează mai multe acțiuni. – După fr. coordonnateur.

9. [DN] COORDONATOR, -OARE adj., s.m. și f. (Cel) care îndeplinește o funcție de coordonare. ◊ Conjuncție coordonatoare = conjuncție care leagă două propoziții sau două părți de propoziție aflate în raport de coordonare. [Cf. fr. coordonnateur].

10. [DN] COORDONATOR s.n. Aparat care indică automat locul unui avion în spațiu și distanța parcursă de el de la punctul de decolare. [Cf. fr. coordonnateur].

11. [MDN '00] COORDONATOR, -OARE I. adj., s. m. f. (cel) care îndeplinește o funcție de coordonare. II. adj. conjuncție õare = conjuncție care stabilește un raport de coordonare. III. s. n. aparat care indică automat locul unui avion în spațiu și distanța parcursă de el de la punctul de decolare. (< fr. coordonnateur)

12. [DOOM 3] coordonator1 adj. m., (persoană) s. m., pl. coordonatori; adj. f., s. f. sg. și pl. coordonatoare

13. [DOOM 3] coordonator2 (aparat) s. n., pl. coordonatoare

14. [DOOM 2] coordonator1 adj. m., (persoană) s. m., pl. coordonatori; adj. f., s. f. sg. și pl. coordonatoare

15. [DOOM 2] coordonator2 (aparat) s. n., pl. coordonatoare

16. [DTL] COORDONATOR, -OARE adj. (cf. fr. coordonnateur): în sintagmele conjuncție coordonatoare și locuțiune conjuncțională coordonatoare (v.).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro