1. [MDA2] cooptațiune sf [At: DA ms / Pl: ~ni / E: fr cooptation, lat cooptatio] (Înv) Cooptare.
2. [Scriban] *cooptațiúne f. (lat. cooptátio, -ónis). Admitere extraordinară fără formalitățĭ într’un corp. – Și -áție și -áre.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL