Definiție și ce înseamnă conăci

1. [DEX '09] CONĂCI, conăcesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A face popas, a poposi; a se odihni. ♦ Tranz. A găzdui, a adăposti pe cineva. – Din conac.

2. [MDA2] conăci vi [At: (a. 1753) URICARIUL X, 120/25 / Pzi: ~ăcesc / E: conac] (Înv) 1-3 A poposi la un conac (1-3). 4-6 A sta la un conac (1-3).

3. [CADE] CONĂCI (-ăcesc) I. vb. tr. 1 A găzdui, a da conac: pe unde mîncau ei noaptea, toți îi conăceau și-i găzduiau cu bucurie (ISP.). II. vb. intr. 1 A poposi, a se opri, spre a se odihni: unde conăcesc ei, acolo scot crăcanele... și ațîță focul (JIP.) ¶ 2 A mînea peste noapte, a trage în gazdă: ...am rămas să dorm aci, Nevrînd să fac ca Țiganul în tindă a ~ (PANN).

4. [DLRLC] CONĂCI, conăcesc, vb. IV. (învechit și regional) Intranz. A face popas, a poposi; a se odihni. În seara cînd rămaseră să mîie într-acea cetate, domnița izbuti ca bărbatul ei să-i lase, drept locuință, un chioșc învecinat cu casele unde ei conăcise. ODOBESCU, S. I 138. Turcii conăciră într-un sat ruinat. BĂLCESCU, O. II 86. Nu știu cum a auzit Că la draga-am conăcit. HODOȘ, P. P. 177. ♦ Tranz. A găzdui, a adăposti. Pe la cetăți și sate, pe unde mîneau ei noaptea, toți îi conăceau. ISPIRESCU, L. 322.

5. [DLRM] CONĂCI, conăcesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A face popas, a poposi; a se odihni. ♦ Tranz. A găzdui, a adăposti pe cineva. – Din conac.

6. [Șăineanu, ed. VI] conăci v. a face conac, a poposi, a tăbărî peste noapte: Turcii se conăciră într’un sat BALC.

7. [MDA2] coneci v vz conăci

8. [MDA2] conoci v vz conăci

9. [Scriban] conăcésc v. intr. (d. conac). Fac conac, poposesc, tăhărăsc. V. tr. Daŭ conac, găzduĭesc. V. colăcesc.

10. [DOOM 3] conăci (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. conăcesc, 3 sg. conăcește, imperf. 1 conăceam; conj. prez. 1 sg. să conăcesc, 3 să conăcească

11. [DOOM 2] conăci (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. conăcesc, imperf. 3 sg. conăcea; conj. prez. 3 să conăcească

12. [DLRLV] CONĂCI vb. (Mold., ȚR) A face popas. A: Kemeni lanoș au conăcit acolo cu oastea lui. PSEUDO-AMIRAS. Purcegînd de la Corinthos, am conăcit la Curteza. IM 1754, 79r: cf. IM 1754, 143r, 144r; GHEORGACHI; PSEUDO-E. KOGĂLNICEANU. B: Conăcind pentru odihna namiezii. R: POPESCU. Și au conăcit cu toată ordiia. IM 1730, 202v. Etimologie: conac + suf. -i. Vezi și conac.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro