1. [DEX '09] CONVENTICUL, conventicule, s. n. (Rar) Adunare secretă (adesea ilegală). – Din fr. conventicule, lat. conventiculum.
2. [MDA2] conventicul sn [At: LM / Pl: ~e / E: fr conventicule, lat conventiculum] (Rar) Adunare secretă, adesea ilegală.
3. [DN] CONVENTICUL s.n. (Rar) Adunare secretă (adesea ilegală). [< lat. conventiculum, cf. fr. conventicule].
4. [MDN '00] CONVENTICUL s. n. mică adunare clandestină care conspiră împotriva statului. (< fr. conventicule, lat. conventiculum)
5. [Scriban] *conventícul n., pl. e (lat. con-ventículum, dim. d. con-ventus, adunare. V. cuvînt). Mică adunare secretă și adese-orĭ ilicită.
6. [DOOM 3] conventicul (rar) s. n., pl. conventicule
7. [DOOM 2] conventicul (rar) s. n., pl. conventicule
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL