1. [DEX '09] CONTUZIUNE s. f. v. contuzie.
2. [MDA2] contuziune sf vz contuzie
3. [CADE] * CONTUZIUNE sf. Vătămare, sdrelitură, vînătaie produsă pe corp printr’o lovitură puternică [fr.].
4. [DLRM] CONTUZIUNE s. f. v. contuzie.
5. [DN] CONTUZIUNE s.f. v. contuzie.
6. [Șăineanu, ed. VI] contuziune f. vătămare produsă de un corp contundent.
7. [Scriban] *contuziúne f. (lat. contúsio, -ónis. V. contundent). Rană, vînătaĭe, lovitură, vătămare produsă de un corp contundent. – Și -úzie.
8. [DEX '09] CONTUZIE, contuzii, s. f. Traumatism provocat prin lovire cu un obiect dur, care constă în strivirea țesuturilor profunde, fără ruperea tegumentului. [Var.: contuziune s. f.] – Din fr. contusion, lat. contusio, -onis.
9. [MDA2] contuzie sf [At: C. PETRESCU, C. V. 42 / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr contusion, lat contusio, -onis] Traumatism care povoacă strivirea țesuturilor profunde, fără ruperea tegumentului, în urma lovirii cu un obiect dur.
10. [DLRLC] CONTUZIE, contuzii, s. f. (Și în forma contuziune) Leziune provocată prin lovire, fără rănirea pielii. Fiecare se introduce în așternut, pipăindu-și cu duioșie o contuziune, cu satisfacția că s-a întors viu și aproximativ intact de la o crîncenă încăierare. C. PETRESCU, C. V. 42. – Pronunțat: -zi-e. – Variantă: contuziune s. f.
11. [DLRM] CONTUZIE, contuzii, s. f. Leziune provocată prin lovire, fără rănirea pielii. [Var.: contuziune s. f.] – Fr. contusion (lat. lit. contusio, -onis).
12. [DN] CONTUZIE s.f. Leziune provocată prin lovire. [Gen. -iei, var. contuziune s.f. / cf. fr. contusion, lat. contusio].
13. [MDN '00] CONTUZIE s. f. leziune tisulară provocată prin lovire. (< fr. contusion, lat. contusio)
14. [IVO-III] contuziune.
15. [DOOM 3] contuzie (desp. -zi-e) s. f., art. contuzia (desp. -zi-a), g.-d. art. contuziei; pl. contuzii, art. contuziile (desp. -zi-i-)
16. [DOOM 2] contuzie (-zi-e) s. f., art. contuzia (-zi-a), g.-d. art. contuziei; pl. contuzii, art. contuziile (-zi-i-)
17. [MDO] contuzie
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL