1. [DEX '09] CONTURAT, -Ă, conturați, -te, adj. Cu contururi precise; fig. clar, precis, evident. – V. contura.
2. [MDA2] conturat2, ~ă a [At: MOLIN, V. T. 27 / Pl: ~ați, ~e / E: contura] 1 Cu contururi precise. 2 (Fig) Clar. 3 (Tip; îs) Caractere ~e Litere turnate pentru două culori.
3. [MDA2] conturat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: contura] 1-2 Conturare (1-2).
4. [DLRM] CONTURAT, -Ă, conturați, -te, adj. Cu contururi precise; fig. precizat. – V. contura.
5. [DEX '09] CONTURA, conturez, vb. I. 1. Tranz. A schița, a trasa conturul unui obiect. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) închega în forme precise; a (se) preciza. – Din contur.
6. [MDA2] contura v vz cornora
7. [MDA2] contura vt [At: SADOVEANU, P. S. 197 / Pzi: ~rez / E: contur] 1 vt A trasa conturul unui obiect. 2-3 vtr (Fig) A (se) închega în forme concrete.
8. [DLRLC] CONTURA, conturez, vb. I. Tranz. A da unui obiect contururile pe care trebuie să le aibă, a preciza conturul unui lucru. Cînd vorbea, cu patos, își umfla nările și cu mîinile făcea gesturi rotunde, elegante, ca și cum ar fi voit să contureze ceea ce spunea. SADOVEANU, P. S. 197. ◊ Fig. A preciza, a închega în forme precise. Situațiile conturează cu torță personagiile și le transformă în individualități tipice. V. ROM. noiembrie 1953, 285. Grigore o privea stăruitor, ca și cînd gluma i-ar fi răscolit în suflet crîmpeie de visuri ce s-au înăbușit înainte de a se contura în forme. REBREANU, R. I 60.
9. [DN] CONTURA vb. I. tr. A da, a preciza conturul unui corp, al unui obiect. ♦ tr., refl. (Fig.) A (se) închega în forme precise; a (se) preciza. [< contur, cf. fr. contourner].
10. [MDN '00] CONTURA vb. I. tr. 1. a conturna. II. tr., refl. (fig.) a (se) închega în forme precise; a (se) preciza. (< contur)
11. [Scriban] *conturéz v. tr. (fr. contourer, d. it. contornare. V. deturnez). Fac conturu: a contura un tabloŭ. V. refl. Apar în contururĭ: munțiĭ se conturaŭ la orizont. V. profilez.
12. [DOOM 3] contura (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. conturez, 3 conturează; conj. prez. 1 sg. să conturez, 3 să contureze
13. [DOOM 2] contura (a ~) vb., ind. prez. 3 conturează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL