1. [DEX '09] CONTRIBUȚIE, contribuții, s. f. 1. Parte cu care cineva participă la o acțiune sau la o cheltuială comună; aport. ◊ Expr. A pune la contribuție = a folosi, a solicita capacitatea cuiva sau a ceva la o acțiune. 2. Impozit; bir. [Var.: (înv.) contribuțiune s. f.] – Din fr. contribution, lat. contributio, -onis.
2. [MDA2] contribuție sf [At: GHICA, S. 698 / V: (înv) ~iune, (pop) cotrob~ / Pl: ~ii / E: fr contribution] 1 Parte cu care cineva participă la o acțiune sau la o cheltuială comună. 2 (Îe) A pune la ~ A folosi sau a solicita capacitatea cuiva la o acțiune. 3 Impozit.
3. [DLRLC] CONTRIBUȚIE, contribuții, s. f. 1. Parte cu care cineva contribuie la o acțiune sau la o cheltuială comună; aport. Contribuție personală. ▭ Îndeplinirea în întregime și la termen a planului de colectări este o contribuție puternică la întărirea alianței clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare, la lupta pentru pace și pentru ridicarea nivelului de viață al celor ce muncesc la orașe și sate. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2704. Dezvoltarea largă a întrecerii socialiste constituie o contribuție puternică la întărirea și dezvoltarea economiei țării noastre. LUPTA DE CLASĂ, 1952, nr. 5,45. ◊ Expr. A pune la contribuție = a folosi capacitatea cuiva (sau a ceva) la o acțiune. Și-a pus toate cunoștințele la contribuție și a rezolvat problema. 2. Impozit. Moțoc... îi înfățoșase [lui Alexandru Lăpușneanu] planul unei nouă contribuții. NEGRUZZI, S. I 143. De la boier pînă la moșnean... toți luau parte la contribuțiile statului. BĂLCESCU, O. I 17. Contribuție directă = impozit perceput de la posesorul bunului sau impozit pe venitul impozabil. Contribuție indirectă = impozit inclus în prețul unei mărfi, fiind astfel perceput indirect de la consumator. – Pronunțat: -ți-e. – Variantă: (învechit) contribuțiune (GHICA, S. 698) s. f.
4. [DLRM] CONTRIBUȚIE, contribuții, s. f. 1. Parte cu care cineva contribuie la o acțiune sau la o cheltuială comună. ♦ Expr. A pune la contribuție = a folosi capacitatea cuiva sau a ceva la o acțiune. 2. Impozit. [Var.: (înv.) contribuțiune s. f.] – Fr. contribution (lat. lit. contributio, -onis).
5. [DN] CONTRIBUȚIE s.f. 1. Parte, sumă cu care se contribuie la o cheltuială sau la o acțiune comună; aport. ◊ A pune la contribuție = a folosi capacitatea cuiva (sau a ceva) într-o acțiune. 2. (Jur.; la pl.) Sumă de bani pe care un stat învins este obligat s-o plătească unui stat învingător în temeiul unui tratat de pace, depășind pagubele cauzate de război. 3. Impozit. [Gen. -iei, var. contribuțiune s.f. / cf. fr. contribution, it. contribuzione, lat. contributio].
6. [MDN '00] CONTRIBUȚIE s. f. 1. parte cu care se contribuie la o acțiune, la o cheltuială comună; aport. ♦ a pune la ~ = a folosi capacitatea cuiva (sau a ceva) într-o acțiune. 2. (jur.; pl.) sumă de bani pe care un stat învins este obligat s-o plătească unui stat învingător în temeiul unui tratat de pace, depășind pagubele cauzate de război. 3. impozit. (< fr. contribution, lat. contributio)
7. [DEX '09] CONTRIBUȚIUNE s. f. v. contribuție.
8. [MDA2] contribuțiune sf vz contribuție
9. [MDA2] cotrobuție sf vz contribuție
10. [CADE] * CONTRIBUȚIUNE, * CONTRIBUȚIE sf. 1 Partea pe care o plătește fie-care dintr’o cheltuială sau sarcină comună ¶ 2 ⏲ Bir, dare, dajdie, impozit; contribuțiuni directe, birul care lovește direct persoana și averea contribuabilului; contribuțiuni indirecte, birul pus asupra obiectelor de consumațiune sau de comerț (vinul, alcoolul, tutunul, vama, etc.) ¶ 3 A pune la ~, a face să contribue [fr.].
11. [DN] CONTRIBUȚIUNE s.f. v. contribuție.
12. [Șăineanu, ed. VI] contribuți(un)e f. ceea ce fiecare dă din parte-i la o cheltuială sau sarcină comună; contribuțiuni directe, cari lovesc direct persoana și averea contribuabilului, ca foncieră, dare personală, șosele, patentă, licență de băuturi spirtoase; contribuțiuni indirecte, cari lovesc obiectele de consumațiune, ca impozite pe băuturi, tutun, timbru, vamă.
13. [Scriban] *contribuțiúne f. (lat. con-tribútio, -ónis). Acțiunea de a contribui. Participare la o cheltuĭală, la o sarcină comună. Bir, impozit, dare. A pune la contribuțiune, a face să contribuĭe, să ajute. Contribuțiune directă, care te atinge direct, ca fonciaru, patenta. Contribuțiune indirectă, care e pusă pe băuturĭ, tutun, timbru, vamă. – Și -úție.
14. [DOOM 3] contribuție (desp. -ți-e) s. f., art. contribuția (desp. -ți-a), g.-d. art. contribuției; pl. contribuții, art. contribuțiile (desp. -ți-i-)
15. [DOOM 2] contribuție (-ți-e) s. f., art. contribuția (-ți-a), g.-d. art. contribuției; pl. contribuții, art. contribuțiile (-ți-i-)
16. [MDO] contribuție
17. [Argou] a-și pune mintea la contribuție expr. a gândi în mod creator.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL