1. [DEX '09] CONTRATURĂ, contrature, s. f. Tură1 inversă. – Contra1- + tură.
2. [MDA2] contratură sf [At: DEX2 / Pl: ~re / E: contra3 + tură] Tură inversă.
3. [MDN '00] CONTRATURĂ s. f. tură1 (1) efectuată în contratimp cu altă tură. (< contra1- + tură)
4. [DCR2] contratură s. f. Tură efectuată în contratimp cu altă tură ◊ „La cererea lui Gh. T, șoferița E.M. a fost repartizată în contra-tură cu el, pe aceeași basculantă. Fiecare îngrijește cu schimbul de fetițe.” Sc. 7 X 78 p. 4 (din contra + tură)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL