1. [MDA2] contrapunctare sf [At: DN3 / Pl: ~tări / E: contrapuncta] Corespondență a două fapte sau idei.
2. [DN] CONTRAPUNCTARE s.f. Acțiunea de a contrapuncta; (p. ext.) corespondență (a două fapte, a două idei). [< contrapuncta].
3. [DEX '09] CONTRAPUNCTA, contrapunctez, vb. I. 1. Intranz. (Muz.; rar) A folosi tehnica contrapunctului. 2. Tranz. Fig. A construi pe mai multe planuri paralele individualizate situații, imagini corespondente etc. – Din contrapunct.
4. [MDA2] contrapuncta [At: DN3 / Pzi: ~tez / E: contrapunct] 1 vi (Muz; rar) A folosi tehnica contrapunctului (3). 2 vt (Fig) A construi, pe mai multe planuri paralele individualizate, situații, imagini corespondente. 3 vt A tigheli stofe, țesături pe ambele fețe. 4 vt A face să corespundă.
5. [DN] CONTRAPUNCTA vb. I. tr. (Rar) A tigheli (stofe, țesături) pe ambele fețe. ♦ (Fig.) A folosi tehnica contrapunctului; a face să corespundă. [Cf. it. contrappuntare].
6. [MDN '00] CONTRAPUNCTA vb. I. tr. 1. a tigheli (stofe, țesături) pe ambele fețe. 2. (fig.) a construi pe mai multe planuri paralele individualizate, situații, imagini corespondente; a face să corespundă. II. intr. (muz.) a folosi tehnica contrapunctului. (< it. contrappuntare)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL