1. [DEX '09] CONTRAPROPUNERE, contrapropuneri, s. f. Propunere opusă altei propuneri. – Contra1- + propunere (după fr. contreproposition).
2. [MDA2] contrapropunere sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: contra3 + propunere după fr contreproposition] Propunere opusă alteia.
3. [CADE] * CONTRAPROPUNERE sf. Propunere opusă alteia [după fr. contre – proposition].
4. [DLRLC] CONTRAPROPUNERE, contrapropuneri, s. f. Propunere opusă altei propuneri.
5. [DLRM] CONTRAPROPUNERE, contrapropuneri, s. f. Propunere opusă altelor propuneri. – Din contra1- + propunere (după fr. contreproposition).
6. [DN] CONTRAPROPUNERE s.f. Propunere făcută în opoziție cu altă propunere. [< contra- + propunere, după fr. contre-proposition].
7. [MDN '00] CONTRAPROPUNERE s. f. propunere în opoziție cu alta. (după fr. contre-proposition)
8. [Șăineanu, ed. VI] contrapropunere f. propunere opusă alteia.
9. [Scriban] *contrapropúnere f. (după fr. contre-proposition). Propunere contrară alteĭa.
10. [DOOM 3] contrapropunere (desp. -tra-pro-) s. f., g.-d. art. contrapropunerii; pl. contrapropuneri
11. [DOOM 2] contrapropunere (-tra-pro-) s. f., g.-d. art. contrapropunerii; pl. contrapropuneri
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL