1. [DEX '09] CONTEXTUALITATE s. f. (Rar) Ansamblu de împrejurări, de circumstanțe într-un anumit moment. [Pr.: -tu-a-] – Contextual + suf. -itate.
2. [MDA2] contextualitate sf [At: DEX2 / P: ~tu~a~ / Pl: ~tăți / E: contextual + -itate] (Rar) Ansamblu de împrejurări, de circumstanțe într-un anumit moment.
3. [DCR2] contextualitate s. f. (impropriu) Împrejurare, context ◊ „Revenim însă asupra unui aspect pe care l-am discutat adesea, e drept, într-o altă contextualitate și cu alte exemplificări.” R.lit. 20 III 75 p. 17 (din context)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL