1. [DEX '09] CONSTRICTIV, -Ă, constrictivi, -e, adj., s. f. (Consoană) care se pronunță prin strâmtarea canalului fonator, în așa fel încât se produce un zgomot de fricțiune; (sunet) continuu, fricativ, spirant. – Din fr. constrictif, lat. constrictivus.
2. [MDA2] constrictiv, ~ă [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 148 / Pl: ~i, ~e / E: fr constrictif, lat constrictivus] 1-2 sf, a (Consoană) care se pronunță prin strâmtorarea canalului fonator, astfel încât se produce un zgomot de fricțiune Si: fricativă, spirantă. 3 a Constrictor (1).
3. [DEX '96] CONSTRICTIV, -Ă, constrictivi, -e, adj., s. f. (Consoană) care se pronunță prin strâmtarea canalului vocal, în așa fel încât se produce un zgomot de fricțiune (1); (sunet) continuu, fricativ, spirant. – Din fr. constrictif, lat. constrictivus.
4. [DLRLC] CONSTRICTIV, -Ă, constricției, -e, adj. (Despre consoane) Care se pronunță prin strîmtarea canalului vocal în așa fel, încît aerul să se poată scurge în tot timpul cît durează emisiunea; continuu. «F» este o consoană constrictivă.
5. [DLRM] CONSTRICTIV, -Ă, constrictive, adj. n. și f. (Despre consoane) Care se pronunță prin strîmțarea canalului vocal în așa fel încît aerul să se poată scurge în tot timpul emisiunii; continuu. – Fr. constrictif (lat. lit. constrictivus).
6. [DN] CONSTRICTIV, -Ă adj. Consoană constrictivă (și s.f.) = consoană care se pronunță prin îngustarea canalului vocal, astfel încît aerul să se poată scurge în tot timpul emisiunii. [< fr. constrictif].
7. [MDN '00] CONSTRICTIV, -Ă adj. (consoană) care se pronunță prin îngustarea canalului fonator și prin frecarea aerului de pereții acestuia în tot timpul emisiunii; fricativ, spirant, continuu (2). (< fr. constrictif, lat. constrictivus)
8. [DOOM 3] constrictiv adj. m. (ciorap ~), pl. constrictivi; f. constrictivă (consoană ~), pl. constrictive
9. [DOOM 2] constrictiv adj. m., pl. constrictivi; f. constrictivă, pl. constrictive
10. [DOOM 3] constrictivă s. f., g.-d. art. constrictivei; pl. constrictive
11. [DOOM 2] constrictivă s. f., g.-d. art. constrictivei; pl. constrictive
12. [DTL] CONSTRICTIV, -Ă adj. (< fr. constrictif): în sintagma consoană constrictivă (v.).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL